Nicolae Manolescu (Nicolae Apolozan) s-a nascut pe 27 noiembrie 1939, la Ramnicu Valcea, judetul Valcea. Critic si istoric literar roman, cronicar literar si profesor universitar, membru corespondent al Academiei Romane (din 1997), Nicolae Manolescu a activat si ca politician dupa Revolutia din 1989. Ambasador al Romaniei la UNESCO si presedintele Uniunii Scriitorilor din Romania, Manolescu este considerat in general ca unul dintre cei mai importanti critici literari romani din ultimele decenii.

In anul 1953, dupa arestarea parintilor sai din motive politice, a fost infiat de bunicul matern si a luat numele acestuia, Manolescu. In 1956 Nicolae Manolescu a absolvit studii la gimnaziul si liceul la Sibiu, iar sase ani mai tarziu,  el devine licentiat al Facultatii de Filologie a Universitatii din Bucuresti.
In 1974 obtine titlul de Doctor in Litere cu teza Opera lui Titu Maiorescu la Universitatea din Bucuresti. Teza de doctorat a stat la baza cartii sale „Contradictia lui Maiorescu”, o incursiune critica, un eseu biografic si psihanalitic, si un exercitiu de hermeneutica necesar, intrucat studiile despre Maiorescu sufereau de politizarea excesiva.
Cariera didactica universitara la Catedra de literatura romana a Facultatii de Filologie din Bucuresti inceputa in 1963, este numit profesor titular in 1990. Preda, de asemenea, si studentilor straini. Debuteaza cu cronica literara in „Gazeta literara”, acceptand intocmai cliseele dogmatismului realist-socialist, potrivit analizei lui Marian Nitescu. Devine apoi cronicar literar al „Romaniei Literare” vreme de treizeci de ani, o buna parte din timp sub conducerea lui George Ivascu. A coordonat lucrarile Cenaclului de luni, la care au debutat majoritatea poetilor optzecisti pana la desfiintarea acestuia, din ratiuni politice.

Din 1990 devine director si editorialist al revistei „Romania Literara”. Cronicar al revistei „Contemporanul” din 1962 pana in 1972, perioada din care dateaza textele in care „limbajul, marcat de aceleasi poncife ale dogmatismului, capata o nota personala“ („Poetii nostri au constiinta ca exprima un umanism superior si, din aceasta perspectiva, ei simt nevoia sa reconsidere universul, traducand in mari simboluri ideile, valorile etice ale comunismului... etc.“, „Lauda creatiei“, Contemporanul, nr. 44, 1. nov. 1963), demonstreaza acelasi M. Nitescu. Cronicar al revistei Romania literara din 1972 pana in 1989.
A debutat editorial cu volumul „Lecturi infidele” in anul 1966. In anul 2008 a publicat Istoria critica a literaturii romane, care poarta subtitlul 5 secole de literatura, in care a continuat eforturile de canonizare, cea de-a doua istorie a literaturii romane de la origini pina in zilele noastre, prima fiind cea scrisa de G. Calinescu.
Intre 1997-2000 Nicolae Manolescu a moderat talk show-ul cultural Profesiunea mea, cultura, la Pro TV. Din 2002 conduce Intalnirile Romaniei Literare la Clubul Prometheus. Devine membru corespondent al Academiei Romane din 1997.

Manolescu este membru fondator al Aliantei Civice, devinind in iulie 1991  presedinte al Partidului Alianta Civica (PAC). Partidul a fost membru al Conventiei Democrate Romane, pe listele careia Nicolae Manolescu a fost ales, in septembrie, ca senator. In legislatura 1992-1996, a fost ales senator PAC de Sibiu.
In 1992 PAC impreuna cu PL'93 au infiintat Alianta Nationala Liberala (ANL). La Congresul extraordinar al ANL, Nicolae Manolescu a fost desemnat candidat la presedintie. Si-a depus candidatura pe 20 septembrie 1992. In 1998 P.A.C., partidul infiintat de Nicolae Manolescu, fuzioneaza cu PNL, intr-o tentativa de unificare a miscarii liberale.
In anul 2000 Nicolae Manolescu demisioneaza din functia de presedinte al Consiliului National al P.N.L. si se retrage din viata politica.

Repere editoriale si publicistice:
Debut publicistic in „Viata Romaneasca”, iulie 1971.
Debut editorial: „Literatura romana de azi” (in colab. cu Dumitru Micu), 1965. Cronica literara a revistei „Contemporanul” (1962-1971) si a „Romaniei literare” (1972-1992). Colaborari sustinute la „Luceafarul”, „Vatra”, „Convorbiri literare”, „Romania libera”, „Steaua”, „Viata Romaneasca”, „Amfiteatru”, „Viata studenteasca”, „Scanteia tineretului”, Orizont, Manuscriptum etc.