Am avut nesansa sa descopar un adulter pe care sotia mea mi-l ascundea prin intermediul unui mesaj al ei pentru fantele care o sedusese si o batjocorise fara niciun strop de mila pentru casnicia si copilul nostru.
Mesajul, de o submisivitate de-a dreptul bolnava (in termenii psihiatriei - codependenta), primea un raspuns in doi peri, un barometru perfect al „sentimentelor“ curvarului care se distrase cu ea. „Miine, la 11.30, plec.“ Atit si nimic mai mult, in replica la „jumatate din corpul meu te doreste“ si „iti sarut trupul“ si alte dulcegarii scirboase cu care i-a imbirligat satana mintea sotiei mele, o pagina de astfel de oftari amoroase, gretoase, imbalosate bine de viclenia diavolului, pe care i-a transmis-o acel animal cu chip de om cind i-a sucit mintile, profitind de criza ei de 30 de ani. Falsitatea poezelei „DomniK“, pe care am gasit-o intimplator pe laptopoul sotiei mele, da masura dracoveniilor nesimtitului despre care vorbesc. Animalul a vrut sa se distreze si sa-si bata joc de mine. In fata lui Dumnezeu, si-a batut joc, in primul rind, de sine. O sa vina vremea cind o sa priceapa asta.
Mintea unei femei neduse la biserica scirtiie oricum. Ce se intimpla daca adaugi in povestea asta mult alcool si multa „vrajeala“ ieftina de tip „DomniK, esti o femeie vie“, pe care i le-a turnat pe git si in urechi un curvar care dorea sa-i faca felul?
Biata femeie beata! Cum a putut sa ti se intunece mintea in asa hal incit sa nu-ti mai pese de sufletul si viitorul copilului tau? Si de ce te incapatinezi in directia asta?
Accentuezi faptul ca am obtinut adevarul, parola ta de e-mail care m-a dus la mesajul compromitator, prin bataie. Dar cite ore te-am rugat sa-mi dai parola cu vorba buna, pentru ca stiam ca imi ascunzi ceva? Cit timp ti-am cerut cu binele sa-mi spui adevarul, iar tu mi-ai raspuns cu zimbete viclene?
Nu stiu cum spera sotia mea sa se rezolve acea situatie, fara ca eu sa stiu adevarul. Nu inteleg incotro, in ce adulter vrea sa se duca acum, fara mine, cu fetita noastra agatata de git, fara sa ii mai pese de ea cu adevarat, izbind-o de toti peretii vietii...
De multa vreme cuvintele mele nu mai sint ce ar trebui sa fie in familia mea. „Barbatul e capul femeii, asa cum Hristos e capul Bisericii“, spunea Sfintul Apostol Pavel. La noi satana e capul femeii si a facut sa fiu aruncat in strada, dintr-un apartament care e si al meu, si sa nu imi mai pot vedea si auzi fetita, de parca eu m-as balaci cu inconstienta in adultere dracesti din care nu as vrea sa ma smulg... Dar pe toate le vede Dumnezeu!