"In frunte ajung doar cei care-si stapanesc emotiile"

Adaugata 2010-11-22, la ora 07:41:10
"In frunte ajung doar cei care-si stapanesc emotiile" Cate mii de euro se investesc, anual, in fotbalul din Romania? Cate priviri nu se intorc, pe strada, dupa maestrii balonului? Cate tabloide si ziare scriu incontinuu despre vietile fotbalistilor? Putini sunt cei care isi intorc privirile spre performantele altor tineri, de multe ori mult mai talentati, care exceleaza in alte sporturi. Ana Maria Branza, scrimera care face parte din echipa de spada care a adus medalia de aur pentru Romania la Campionatul Mondial de scrima, este doar un exemplu de talent si perseverenta. Cu o modestie cu care putini sportivi se pot lauda, ea nu-si doreste altceva decat sa castige pentru a-i rasplati spiritual pe toti cei care i-au fost alaturi si au sustinut-o.

Ce ai simtit in momentul castigarii aurului la campionatul mondial de la Paris ?
Asteptam atat de mult momentul acela incat, pentru cateva secunde, m-am blocat. Abia cand fetele au sarit pe plansa mi-am dat seama ca s-a terminat si da, suntem campioane mondiale. Am simtit o imensa satisfactie, reusisem sa-i rasplatim pe toti pentru ajutorul acordat.

Care a fost primul lucru la care te-ai gandit, in frenezia de atunci?
Cum sa ajung mai repede la telefon! Stiam ca toti ne-au vazut, dar voiam sa-mi aud parintii, iubitul, sa simt emotia din glasurile lor.

Cat de important este pentru un sportiv sa isi stapaneasca emotiile in timpul unei competitii?
Este capital. Toti muncim, toti ne antrenam, dar in frunte ajung doar cei care-si stapanesc emotiile cel mai bine si nu-si arata slabiciunile in fata adversarului.

Este munca in echipa mai putin apasatoare pentru psihicul si sufletul unui sportiv? E mai usor cand stiti ca trebuie sa obtineti un rezultat impreuna, nu individual?
Nu, este mult mai greu, infinit mai greu. La individual esti doar tu si daca pierzi, ti-ai batut joc de sansa ta. La echipe, depindem unii de ceilalti si orice pas facut gresit poate anula munca tuturor.

Cineva se plangea ca, desi ati castigat un campionat mondial, valva din jurul vostru va dura doar cateva zile; in schimb, daca acest lucru s-ar fi intamplat la fotbal, s-ar fi vorbit in presa despre eveniment luni in sir. Ce parere ai despre aceasta situatie?
A avut perfecta dreptate si noi gandim la fel. Nu ne deranjeaza in mod deosebit faptul ca valva din jurul nostru dureaza atat de putin. Noi nu traim din imagine si uneori consider un avantaj faptul ca nu aparem in fiecare zi pe prima pagina a ziarelor. Faptul ca se scrie despre noi ajuta scrima si asta e cel mai important. Daca prin aparitiile noastre reusim sa convingem cativa copii sa se apuce de scrima sau sa-si doreasca sa fie campioni mondiali, noua ne e suficient.

Cum te-ai descrie, ca persoana? Ce trasatura de caracter crezi ca ti-a fost cea mai de folos in acest campionat?
Sunt o perfectionista, cer mult de la mine si de la cei din jurul meu, iar ambitia de a nu veni acasa infranta mi-a dat un tonus excelent.

Cum ai ajuns sa practici luptele cu spada? A avut familia vreun rol in decizia ta? Te-a influentat in vreun fel sau a fost ideea ta, ei fiindu-ti doar alaturi?
Fratele meu a fost cel care m-a indrumat. Tatal meu a jucat fotbal in tinerete, mama a facut balet si fratele - tot fotbal. Suntem o familie care iubeste sportul. Ei doar mi-au oferit informatia,dar alegerea de a face sport a fost a mea. Parintilor pot sa le multumesc pentru increderea pe care au avut-o in mine si in antrenorul Dan Podeanu, cand m-au lasat sa plec in Craiova, la varsta de 13 ani, la Centrul Olimpic de pregatire al juniorilor.

Care este relatia ta cu celelalte colege din echipa? Sunteti prietene? Va vedeti si iesiti in afara orelor de antrenament?
Si in afara salii de scrima suntem tot colege, dar in acea zi am reusit sa fim prietene si sa respiram una pentru cealalta. Avand in vedere ca petrecem impreuna cam 10 luni pe an, in vacante si zilele libere nu prea ne intalnim. Probabil ca, dupa acest rezultat, si relatia dintre noi se va schimba.

Ce sportiv de la noi admiri? Ce sportiv de talie internationala ti-a folosit drept model in cariera ta?
Admir oamenii muncitori care ajung sus si isi gasesc mereu timp sa se uite inapoi, sa vada de unde au plecat. Lucian Bute este unul dintre ei, un om de o modestie incredibila. Dar, in privinta scrimei, de cand eram mica si pana in prezent, nu mi-am dorit decat sa ajung eu un model, nu sa ma ghidez dupa altii.

Exista trucuri in acest sport pentru a-ti domina adversarii sau totul tine de atentie si disciplina?
Se folosesc diverse tertipuri. Cand esti pe plansa si ai nevoie de un moment de respiro, rogi arbitrul sa te lase sa-ti scoti masca, te dezlegi la siret, inventezi diverse motive. Asta doar daca nu gasesti solutii, iar acele secunde iti ofera putin timp sa-ti pui gandurile in ordine. Eu nu fac decat sa-mi privesc adversarul in ochi si sa-i transmit ca indifernt daca o sa pierd, nu am de gand sa pierd usor.

Ce faci pentru a te mentine mereu in forma, atat fizic cat si mental, intr-o lume plina de numeroase tentatii?
Desi scrima nu este un sport de categorie, nu putem totusi sa ne urcam pe plansa cu cateva kilograme in plus, pentru ca ne vor incetini miscarile. Cu ritmul nostru de antrenament si alimentandu-ne cum trebuie, nu avem nevoie de diete sau ore suplimentare de pregatire fizica. Dar sunt momente, mai ales in vacante, cand ne rasfatam, dar in limitele bunului simt, pentru ca tot noua o sa ne fie greu dupa aceea.

Ce hobby-uri ai? Ce iti place sa faci in putinul timp liber pe care il ai?
Am tot colectionat de-a lungul timpului diverse nimicuri, de la lumanari parfumate si magneti de frigider pana la animalute de plus. Marea ma pasiune sunt sporturile extreme, pe care le voi incerca abia dupa incheierea carierei sportive, pentru ca nu vreau sa risc o accidentare.
de Roxana Truta - 3906 afisari
 
         
 
3.1 - 4904 voturi