Cand spui Marcel Pavel, gandul te duce la cantece de dragoste precum “Frumoasa mea” si “Doar pentru tine”. Dincolo de cariera muzicala, Marcel este un sot iubitor si tatal a doi baieti pe care-i educa in spiritul artei si al bunului simt. A pornit de jos in viata si stie sa aprecieze ceea ce este dobandit prin munca.

Spui intotdeauna lucrurilor pe nume fara teama ca cineva se va supara. Asa procedezi si cu membrii familiei?
Bineinteles, dar nu o fac pentru a demonstra ca eu am dreptate. Referitor la familie, imi atentionez copiii in mod firesc atunci cand apar cateva nereguli, dar in limita bunului simt, fara sa tipam unul la altul.

Poti face o paralela intre modul in care iti cresti copiii si spiritul in care v-au crescut parintii, pe tine, pe sora si pe fratii tai?
Relatiile din caminul meu sunt absolut normale, de parinti–copii. Traim intr-o atmosfera de familie obisnuita, care isi vede de treaba si duce o viata linistita. Si, bineinteles , imi educ copiii in spiritul artei. Sunt oricum doi artisti si se comporta ca atare, sunt haiosi, sunt visatori si au acest talent nativ, mai ales cel mare. Nu toti copiii se nasc cu un asemenea har, poate unul la un milion. Parintii mei, la randul lor, isi doreau ca eu si fratii mei sa ajungem cineva in viata si tot in spiritul muzicii ne-au educat pentru ca in familia noastra s-a transmis acest har de la stramosi. Tata era mai vehement, mai dur cu noi, ne arata “drumul” chiar cu nuiaua atunci cand era cazul. In copilarie am fost privati de foarte multe avantaje. Am pornit de jos, insa copiii mei, cu ajutorul lui Dumnezeu, au aproape tot ce isi doresc, dar nu-i educ in acest fel. Nu le dau mura-n gura, ei trebuie sa invete sa-si castige banii. Deja au fost si au cintat la niste emisiuni si au fost platiti. Nu sunt de acord cu ideea de a avea copii intretinuti si rasfatati.

Spuneai la un moment dat ca te bucuri fiindca ti-ai facut mama mandra. La fel de mandra au facut-o si fratii tai, sau tu esti preferatul ei?
Intr-un fel as spune ca eu sunt preferatul ei, dar toti copiii sunt ai mamei, toti sunt preferatii ei. Ma mai alinta pe mine poate pentru ca am avut mai mult succes decat ei. Am un frate in Germania care canta foarte frumos, este un mare instrumentist si ii merge bine. Si sora mea a inceput acum sa cante. Dar, sa fiu sincer, cred ca eu i-am adus cele mai multe bucurii mamei mele.

Iti amintesti vreun lucru pe care ti l-ai dorit cand erai copil si nu l-ai avut?
Nu aveam nimic (rade). Ravneam la jucariile prietenilor mei. Peste drum de casa mea locuia un medic si eram prieten cu fiul sau, asta acum 40 de ani. Avea in curte masa de tenis, trenulete electrice, tot felul de jucarii rare la acea vreme. Imi doream si eu, dar nu aveam cum sa le am. Ai mei nu-si permiteau. Ma invita mereu la el acasa si ma bucuram de acele lucruri. Se pare ca e bine ca nu ti se ofera chiar totul cand esti copil.

Acum banii au alta valoare pentru tine?
Nu neaparat banii, ca nu trebuie nici sa-i pui la ciorap, mai ales ca nu sunt multi. Eu ii multumesc lui Dumnezeu ca suntem toti sanatosi si traim decent. Desi n-ar trebui sa se intimple asa. Un artist de talie nationala cum sunt eu ar trebui sa aiba avion la scara, vorba Adrianei Bahmuteanu, “la cum canta si la cat de cunoscut e, Marcel Pavel trebuia sa aiba avion la scara, masini, vile, apartamente, escorta si multe altele”.

Din punctul acesta de vedere, regreti ca nu te-ai nascut in alta tara?
Pe undeva, da, spun cinstit. Dar nu ravnesc sa traiesc in alt loc. As fi putut pleca. Iubesc tara asta la nebunie, asa cum e ea, cu foarte multe rele si foarte putine bune. Iubesc oamenii in general, dar nu pe cei rai. Societatea se inraieste, mai ales in zona Bucurestiului. Sunt energii negative aici, sunt multi oameni rai si nu poti avea incredere in ei. La primul colt te-au tradat, e cumplit. Se faulteaza unii pe altii sa iasa in evidenta, merg pe principiul sa moara si capra vecinului. Noi ne autoironizam. Incepusem bine sa ne dezvoltam, sa apara clasa de mijloc si, cu criza aceasta, dispare. Economia underground se va dezvolta, infractiunile vor creste, capii interlopi vor aparea iar in fata.

Care este cea mai draga amintire din copilarie? Dar cel mai drag moment din viata ta de familie?
Cu toate ca am avut o copilarie cu lipsuri multe materiale, a fost  superba. Cand eram copil, ma incantau toate lucrurile. Te bucurai si de o portocala sau o banana la vremea aceea, pentru ca nu se gaseau. Abia asteptam sa vina sarbatorile. Eram fascinat in perioada Craciunului. Imi faceam bici, mergeam la colindat si castigam bani. Pana la opt ani am crescut la Galati si eram destul de saracuti, dar cand am plecat la bunici, la Campulung Muscel, am inceput sa simt spiritul sarbatorilor. Era cea mai mare bucurie a mea. Cel mai fericit moment din viata de familie pe care o am acum a fost nasterea copiilor.


Ce-i lipseste tinerei generatii in materie de educatie?
Fara sa se supere pe mine cineva, multi dintre ei nu sunt educati. Parintii se zbat prea mult pentru a le asigura un trai decent si nu mai au timp sa se ocupe de copii. Acestia iau decizii gresite si cad in multe capcane sociale: fura, violeaza, se drogheaza. Nu mai au cu cine sa discute pentru ca nu mai are cine sa-i asculte. Eu le reprosez ca nu mai au respect pentru persoanele mature. Te tutuiesc din prima, nu conteaza cine esti, sau cati ani ai. Se considera egali cu tine. Eu nu cred in egalitatea aceasta umana. N-am crezut niciodata. Exista trepte sociale care trebuie respectate. Eu, ca artist, de exemplu, la o emisiune televizata pot parea mai nesuferit, mai distant, desi in viata reala nu sunt asa. Sunt un tip foarte sociabil si atunci cand bag un om in seama mai mult decat trebuie, incepe sa fie obraznic. Generatiile tinere nu mai au respect pentru nimeni. Aceasta este o problema grava. Sa dau vina pe societate, pe familie, pe scoala? Nici nu stiu.

Ca o paranteza la subiectele de pana acum, ai trait vreo experienta amuzanta pe strada?
Da. Ma mai confunda lumea cu Mugur Mihaescu de la Vacanta Mare. Le spun ca nu sunt eu Garcea. Sau mai imi spun unii Andrei Pavel si, in replica, le spun ca eu cant, nu joc tenis.