Voicu Radescu: "Nu ma ascund in spatele artistilor, ma aflu printre ei"

Adaugata 2012-12-23, la ora 10:15:53
Voicu Radescu: Cazul Voicu Radescu ce implica soarta Teatrului “Luni” de la Green Hours, un local de cultura neconvetional, ne-a oferit mai multe aspecte ale aceleasi realitati. Neglijenta in acte si in toate demersurile ce tin de partea de contabilitate l-a propulsat pe patronul Voicu Radescu in atentia presei, intr-un mod brusc si violent. Cu siguranta, n-ar fi avut atata “succes” daca anunta premierea unui spectacol de teatru...

Cu toate acestea, Voicu Radescu a demostrat faptul ca artistii pot sa fie uniti atunci cand se simt amenintati sau inselati. Orice comunicare este reciprocra, creata si de sursa, de articolele publicate in revista noastra, si de public, iar adevarul este de cele mai multe ori, la mijloc. Voicu Radescu a ales, asadar, comunicarea cu publicul prin intermediul revistei VIP. Hodding Carter, fost editor, fost purtator de cuvant al Departamentului de Stat al SUA remarca: ”Reporterul este intr-o pozitie de solicitator. Tu, sursa, ai ceva ce ce-i trebuie lui: informatia. Dar daca in calitate de oficial il privesti numai in acest fel, gresesti, pentru ca si el are ceva ce-ti trebuie tie: accesul la public” (Cf. Herbert Strentz, 1989; 14). Patronul Green Hours a inteles acest lucru si ne-a oferit in preajma sarbatorilor de iarna noutati despre procesul in care este implicat.

Ce s-a mai intamplat cu Voicu Radescu de cand a aparut scandalul cu cercetarea pentru evaziune fiscala?

Stiu de mult ca viata inseamna si lupta. Dar consideram, pana acum cateva luni, ca lupta inseamna ceva la modul general, in sensul unei datorii de a actiona in jurul tau in incercarea imbunatatirii, indreptarii – intr-o masura cat de mica – a situatiilor de multe ori nedrepte, injuste, in care se gasesc prea multi concitadini, conationali si, de ce nu, locuitori ai intregii lumi pe care o traim impreuna, mai ales acum, in epoca “globalizarii”… In aceste ultime luni, am fost pus pentru prima data in situatia de a duce o lupta personala. In apararea mea si a ceea ce am fost in masura sa construiesc in ultimii 18 ani de viata si de munca. Deci: muncesc in continuare, in conditii mult mai dificile, impreuna cu artistii si in acelasi timp lupt pentru prezervarea spatiului ocupat abuziv si dincolo de marginea legii de niste impostori fara scrupule, ca sa ma exprim eufemistic, si cu relatii.

Care a fost reactia lui Hardila dupa ce a aparut scrisoarea deschisa a artistilor care-i era adresata?

“Artistii Green” in numar mare, dar nu numai ei, au sarit dintru inceput in sprijinul spatiului si a atmosferei creatoare & boeme construita in Calea Victoriei in cei 18 ani de existenta. Le multumesc pentru loialitate. Am primit si eu scrisoarea deschisa. Am vorbit apoi cu cativa dintre semnatari. Nu mi-au picat foarte bine cateva din afirmatiile lor si mai ales cite ceva din “tonalitatea” scrisorii. Dar, in spiritul “Green”, daca ma pot exprima asa, aveau dreptul si libertatea de a se exprima asa cum cred de cuviinta. Cel putin din punct de vedere moral, sunt in aceeasi masura ca si mine “reprezentanti” ai Green Hours. Cat despre Emanoil Daniel Gregory, zis Hardila!? “Omul fara fata”, cum inteleg ca mai este numit, nu avea cum le raspunde, cred eu. Este vorba de o zona a interesului banesc subteran. A vorbi public din aceasta directie nu este indicat. Quod erat demonstrandum…!

“Green Hours s-a pus la dispozitia a ce le-a trecut prin cap artistilor sa incerce”

A aparut pe site-ul revistei, www.revistavip.net, un comentariu cu privire la faptul ca va ascundeti in spatele artistilor. Care este relatia dintre dvs. si ei? Cum ati ajuns sa fiti „Toti pentru unul si unul pentru toti?”

18 ani de munca in comun, de efervescenta artistica, ducand la momente de mare satisfactie reciproca, interferate cu altele de stres incredibil si chiar de conflicte, pot suda, in sensul bun, oamenii. Nu poate avea loc nici o explicatie de factura “materiala”, pecuniara. Green Hours era si este recunoscut ca o “organizatie” fara potenta financiara. Numerosi artisti, atat din jazz, cat si din teatru, chiar au resimtit (poate chiar mai resimt) ca fiind meschine “indemnizatiile” – caci nu se poate vorbi de “remuneratii” – accesate aici.
Ceea ce i-a atras – cand si pe cine a atras - au fost alte oportunitati: practica totalei libertati creative, a independentei fata de orice “comandament” economic sau politic, a entuziasmului si a placerii cu care intotdeauna staff-ul (prea mic) al Green Hours s-a pus la dispozitia a ce le-a trecut prin cap artistilor sa incerce. Si, de numeroase ori, sa reuseasca sa realizeze. Bref: nu ma ascund in spatele artistilor. Ma aflu, cu onoare, printre ei. Ei sunt mai multi si, spre deosebire de mine, mai liberi sa se exprime, in conditiile actuale.

 

Privind in trecut, ce regrete aveti atunci cand este vorba de lumea Green Hours?
Nu am de ce sa am regrete privind “lumea Green Hours”, pe care o consider una din lumile frumoase ale tarii. Am doar cateva punctuale, privind “talentele” mele manageriale, organizatorice. Si unele legate de, poate, rigiditatea mea, in relatia cu unii dintre artistii cu care am colaborat sau chiar colaborez.

 

In ce faza se afla procesul?
Dupa suspecta precipitare cu care a inceput filmul prost in care inca ma gasesc, intre care numai 36 de ore “lasate la dispozitie” de Politia sectorului 3 (tot n-am gasit raspunsul de ce sectorul 3!?) pentru prima expertiza juridica/financiara - cea pe baza careia s-a efectuat retinerea mea si incercarea de a fi incarcerat pentru inca 29 de zile… iata ca acum astept. Termenul de 30 de zile pentru a doua expertiza (suplimentara) este deja depasit cu inca peste o luna… Astept.


Ce pedeapsa considerati ca vi se va aplica?
Sper tare sa nu fie vorba de nicio pedeapsa! Daca se va constata ca dezordinea, neglijenta manageriala a subsemnatului (deficienta personala pe care mi-o asum) a condus la o datorie catre bugetul statului, voi face toate eforturile pentru a o achita cat mai rapid.


Am sa va rog in continuare sa ne spuneti cateva cuvinte despre cei care va sustin in prezent: Cum l-ati cunoscut pe omul de televiziune Andrei Gheorghe? Am inteles ca el a jucat prin 2003 la Green Hours?
Andrei a jucat alaturi de Roxana Guttman, intr-un spectacol controversat al Teatrului „LUNI” de la Green Hours: „EU_GEN_IONESCU sau: Alogic 14”, o adaptare dupa texte de Nicolae Cajal si Francoise Giroud. Atunci l-am cunoscut si am invatat sa il apreciez in plus fata de cum il cunosteam de la televizor.


Cum a fost prima intalnire cu Marius Manole?
Pe Marius l-am intalnit prima oara la Gala Tinarului Actor de la Mangalia (in 2000 cred) cand, impreuna cu colegii sai de an, s-a prezentat in concurs cu “Buzunarul cu paine” al lui Matei Visniec. Premiul pentru spectacol a fost castigat insa de trupa…Teatrului „LUNI”, cu spectacolul „Zi ca-i bine”, regizat de Florin Piersic Jr., avand o distributie exceptionala si in plus experimentata deja… Andreea Bibiri, Serban Pavlu, Gheorghe Ifrim. Marius imi placuse insa tare, si dupa vreo trei ani, am reusit sa “il am” pentru prima data pe scena din Green, in productia noastra “Disco Pigs”, alaturi de Alina Berzunteanu (regia Petre Kerek). Un spectacol extraordinar, care din pacate s-a jucat prea putin. Cred ca doar vreo 12 reprezentatii… Dar, de atunci, Marius Manole este o prezenta cvasipermanenta pe afisela noastre.


“Nu ai ce, despre ce, despre cine… crede in teatru”

Ati crezut vreodata ca acesta va ajunge printre cei mai populari si ceruti actori?
Nu ai ce, despre ce, despre cine …crede in teatru … cred eu. Poti vedea. Talent extraordinar si mai ales munca titanica. Rezultatul este, iata, vizibil. Si obiectiv! Unul dintre putinii actori necontestabili din nici o zona sau chiar “bisericuta” artistica. Subiectiv? Marius este un artist om. Cu caracter.


Ce puteti sa ne spuneti despre Florin Piersic jr. si felul in care este el dincolo de scena?
Florin a jucat si a regizat mult la noi. Este unul dintre artistii care au ridicat direct vizibilitatea Teatrului „LUNI”. In acelasi timp, atmosfera si libertatea din Green, de care vorbeam mai sus, i-a priit si lui si ce i-a iesit din mana aici, roluri sau spectacole, au insemnat reusite de la foarte bine la exceptional. Primul Premiu UNITER, castigat intr-un teatru independent, care i-a fost acordat pentru „Sex, Drugs, Rock & Roll”, a facut istorie. Despre felul in care este Florinel dincolo de scena, ramane sa il intrebati pe el. Va pot spune doar ceva ce oricum este vizibil: este un caracter foarte puternic, in acelasi timp un om foarte discret.

de Anca Lapusneanu - 4765 afisari
 
         
 
2.9 - 2516 voturi