Vasile Ernu a obtinut succesul la public si atentia criticilor prin volumul "Nascut in URSS", publicat la Polirom in 2006. Scriitorul ne pregateste o noua surpriza. In toamna acestui an, va lucra intens la noul sau roman care va avea ca punct de plecare intamplari din fostul Imperiu Tarist. Redam o parte din discutia cu scriitorul nascut la Chisinau si cu o bogata activitate in Romania, iar in paginile de cultura ale revistei VIP veti gasi o conversatie bogata si mai multe detalii despre noul roman.

Cum ati descrie existenta dvs cotidiana? Mergeti prin cluburi sa vedeti ce beau romanii? 
In Romania am locuit in Iasi, Cluj si Bucuresi. In toate aceste orase am fost foarte prins in viata sociala si culturala a orasului. Fireste ca am haladuit mult si prin localurile acestor orase. Imi place viata si fiintele nocturne. De multe ori acolo afli mult mai multe lucruri decat la catedra. Cunosti oameni vii, reali cu povestile lor autentice. Ziua, oamenii isi schimba infatisarea, devin conformisti mai ales daca au si joburi  bine platite. Cu cat sunt mai bine platite cu atat devin mai inautentici. Eu insa incerc sa ma comport in viata publica asa cum ma comport si in viata nocturna: sincer, direct si fara menajamente. 

Aveti timp de relaxare? Cum va impartiti timpul intre scris si familie?
Am timp fireste. Toti avem acelasi timp: 24 de ore pe zi. Depinde de fiecare sa-l folosim cu intelepciune. Relaxarea pentru mine este atunci cand pot sa stau cu prietenii: sa-i ascult si sa pot povesti cu ei. Scrisul insa face parte deja din familie, insa nimic nu are prioritate mai mult decat copilul care tocmai a venit pe lume. El este prioritatea numarul unu. Scrisul are insa un rol important: el imi da sens si de aceea trebuie sa scriu.

Spuneti in "Nascut in URSS" ca acum cumparati jeansi cu retinere, pentru ca ii considerati un obiect vestimentar de lux. Care este ultima haina pe care v-ati cumparat-o si cine v-a cumparat-o?
Fata de blugi am o atitudine nu ca fata de un obiect de lux ci ca fata de un obiect-tabu, obiect-erou, obiect magic. Luxul nu-l inteleg, ba chiar il dispretuiesc. A iubi luxul pentru mine este ceva imoral si, cum ar spune Nabokov, este cea mai mare forma de "poslust" (filistinism). Pe cand hainele de blugi erau ceva iubit, dorit, adorat de masa, dar la care nu aveai acces decat cu un efort foarte mare. De aici vine si aceasta relatie magica. Eu imi cumpar rar blugi pentru a nu distruge aceasta relatie unica, pe care numai regimuri de tipul comunismului le pot crea. In ceea ce priveste hainele, mi le cumpar singur si nu dupa un criteriu clar. Ultima haina este insa, culmea, o geaca de blugi care imi place si in care ma simt bine.