Monica Schifirnet: "Alergia, boala secolului al XXI-lea care nu iarta pe nimeni"

Adaugata 2012-05-23, la ora 07:49:51
Monica Schifirnet: Ne aflam intr-un secol aflat sub amprenta poluarii, a stresului, a luptei cu timpul, a obsesiei igienice si a egocentrismului dus la limitele de sus ale  materialismului. Toate aceste directii sfasie efectiv fiinta umana in toate felurile, motiv pentru care organismul biologic este si el afectat atat de tare, incat se contureaza din ce in ce mai mult o noua dominare a unor boli considerate neglijabile pana acum: alergiile, cancerul, depresiile si anxietatea, stresul informatic si bolile autoimune.

Dintre toate acestea, alergia este una dintre cele mai des intalnite boli. Despre simptomele si prevenirea acestei boli, dar si despre importanta unui diagnostic corect am discuat cu dr. Monica Schifirnet, medic primar alergologie si imunologie clinica in cadrul Clinicii Gral Colentina.

Ce este alergia si care ar fi principalele manifestari ale acesteia?
Din cauze necunoscute pana in prezent, sistemul imunitar produce in cantitate crescuta niste anticorpi (Imunoglobuline E) fata de anumite substante numite alergeni, substante tolerate insa de majoritatea persoanelor. Este vorba despre un raspuns imunitar indreptat intr-o directie gresita. Exista si alte mecanisme de producere a reactiilor alergice, dar cel mai frecvent intalnit este acesta prin IgE.
De asemenea, riscul este crescut datorita predipozitiei genetice, unde riscul estimat al copilul sa fie alergic depaseste 50% si devine si mai mare daca ambii parinti sunt alergici.
Bolile alergice se pot manifesta la nivelul pielii si mucoaselor (urticarie, angiodem cu sau fara localizare de gravitate), la nivel digestiv (alergii alimentare, diaree, meteorism abdominal), la nivelul ochilor (conjuctivita alergica), la nivelul cailor respiratorii (rinita, astm bronsic alergic) sau chiar la nivelul intregului organism (reactii sistemice - soc anafilactic).

Cum afecteaza alergiile omul secolului al XXI-lea, care, spre deosebire de cel  din secolele trecute, este expus unei palete mai largi de riscuri?
In ceea ce priveste alergiile, omul modern este mai izolat ca niciodata si prins in plasele societatii moderne (serviciu, televizor, jocuri, socializare virtuala, etc). Aceasta izolare expune repetat organismul la alergenii din cladiri (praf, mucegai, par de animale, etc). Igiena exagerata, agresiunea organismului cu substante chimice si consumul de alimente tratate chimic, reprezinta o parte importanta din factorii declansatori ai aparitiei bolilor alergice.
Datorita igienei exagerate, sistemul imunitar numai este direct angrenat in lupta cu microbii si devine mult mai sensibil la substantele banale cu care intra in contact, ducand in final la alergii.
Specialisti ai filozofiei transcendentale spun ca acelasi comportament excesiv fata de grija corporala o aveau egiptenii in perioada antica. Ei sustin ca exista o ciclicitate atat istorica cat si spirituala a omenirii, iar acest comportament narcisist este justificat pe deplin.
Asadar, bolile alergice devin de la an la an mai frecvente, in prezent estimandu-se ca aproximativ 20% din populatia mondiala si 25% din populatia europeana sufera de alergii, persoanele afectate fiind de orice varsta dar cu precadere copii, adolescenti si adulti tineri. Fiind o boala “moderna” a secolului al XXI-lea, se estimeaza ca pe viitor unul din doi oameni vor avea o afectiune alergica.

Dintre toate formele cunoscute ale acestei boli, care sunt cele mai frecvent intalnite si cum le putem recunoaste?
Alergiile respiratorii sunt cele mai cunoscute alergii numite rinite, rinosinuzite, astm bronsic alergic. Principalele cauze ale pacientilor cu alergie respiratorie sunt: in cazul rinitei alergice - stranut, mancarime de nas (prurit nazal), nas care curge apos (rinoree apoasa), nas infundat (obstructie nazala bilaterala, alternanta); in cazul astmului alergic: mancarime in cerul gurii (prurit palatinal) si in ureche (prurit otic), oboseala (fatigabilitate), durere de cap (cefalee), lipsa poftei de mancare (anorexie), scaderea sau lipsa mirosului (hiposmia sau anosmia), tuse, respiratie suieratoare (wheezing), senzatie de sufocare (dispnee) sau de constrictie a pieptului.
Alergiile respiratorii se pot manifesta sezonier sau zi de zi (peren) in functie de prezenta alergenului cauzator si se pot prezenta in forme diferite de severitate. Cei mai frecventi alergeni respiratori sunt acarienii din praful de casa, mucegaiurile, polenurile, epiteliile si perii de animale de companie (caini, pisici, iepuri, porcusor de guineea, etc).
O alta forma a alergiei este cea alimentara. Alergiile alimentare se manifesta rapid dupa ingerarea alimentului alergenic si se manifesta prin prurit orofaringian, eruptii cutanate pruriginoase, edeme faciale, linguale sau glotice (acesta din urma reprezinta edem cu localizare de gravitate putand determina sufocare si deces prin insuficienta respiratorie acuta), greata, varsaturi, diaree sau uneori reactii brutale ale intregului organism asociate cu scadere de tensiune arteriala (soc anafilactic). Alergia alimentara se intalneste cel mai frecvent la copii, dar este destul de des intalnita si la varsta adulta.
Pe langa cele doua categorii mai exista si alte tipuri de alergii: alergii la veninul de insecte, alergii medicamentoase, alergii la animale, etc.

Diagnosticare si tratament
Ce ne puteti spune despre alergenii care pot genera aparitia acestei boli de temut?
Principalii alergeni alimentari sunt: proteinele laptelui de vaca, albusul si galbenusul de oua, alunele, arahidele, soia, pestele, telina, morcovul, faina de grau, rosiile, kiwi, bananele, cafeaua, cacao, piersici, caise, etc. Teoretic orice proteina alimentara poate fi alergenica.
Exista si alti alergeni mai putini frecventi si mai necunoscuti, unii avand implicatii mai ales ca factori alergenici profesionali ca de exemplu: produsele de brutarie si patiserie, aditivi alimentari, produse cosmetice, produse dentare, parfumuri, produse utilizate in coafura, izocianati, metale nepretioase (nichel, cobalt, aluminiu), adezivi pe baza de metacrilat, plante diverse, lemn, aditivi ai cauciucului, latex, fotoalergeni, substante chimice utilizate in industria incaltamintei, culori utilizate in industria textilelor etc. Acesti alergeni pot determina reactii diverse ale organismului, atat cutanate de contact, eczeme, cat si respiratorii, rinita si astm bronsic.
Diagnosticul alergiei si identificarea alergenului care cauzeaza reactia alergica este uneori dificila, necesitand identificarea acestor IgE specifice prin diverse metode. Se pot efectua teste alergologice fie cutanat (tehnica prick), fie prin recoltare de sange si tehnici specifice de laborator.
Testarea cutanata prick este cea mai des utilizata (folosind solutii standardizate de alergeni pentru testare), este cea mai ieftina si mai rapida (rezultatele se obtin in 15-20 minute) si este mai bine corelata cu adevaratele sensibilizari alergice relevante pentru simptomele pacientului. In plus, este nonagresiva, nedureroasa si nepericuloasa daca este efectuata corect, in corelatie cu istoricul alergic al pacientului si cu stadiul de boala prezent. Pentru o buna interpretare a testarii, este necesar intreruperea administrarii oricarui tratament antialergic cu minim trei zile anterior efectuarii acesteia. Aceasta se poate efectua la orice varsta, inclusiv la copii mici, varsta minima fiind dictata de colaborarea copilului la aplicarea si sustinerea picaturilor de testare timp de 15 minute fara sa fie sterse.

Testarea alergologica este recomandata tuturor pacientilor?
Testarea alergologica din sange se indica doar pentru pacientii la care nu se pot respecta conditiile unei testarii cutanate corecte, sunt investigatii invazive (presupun recoltare de sange venos), sunt mult mai scumpe, rezultatele se obtin in functie de laborator in cateva zile. Exista tehnici diferite de laborator care identifica fie individual anticorpii de alergie pentru un singur alergen, fie pentru un grup de alergeni (ex analizele numite Panel 20 alergeni). Testele sangvine nu sunt superioare ca sensibiliate si specificitate testelor cutanate, de multe ori necesitand o interpretare corecta a relevantei lor in functie de simptomele pacientului.
Masurarea nivelului seric de IgE total nu este foarte valoroasa pentru stabilirea unui diagnostic de alergie, ea fiind doar orientativa, deoarece exista multi pacienti alergici cu IgE total normal.

Cum sunt diagnosticati pacientii care acuza alergii respiratorii?
Pentru pacientii cu alergie respiratorie se impune de cele mai multe ori efectuarea de investigatii ale functiei pulmonare, cea mai utilizata fiind spirometria.
Spirometria masoara cu ajutorul unui aparat numit spirometru, volumele si debitele de aer pe care le mobilizeaza plamanul unei persoane la un moment dat, fiind o metoda non-invaziva, usor de realizat, ieftina si reproductibila.
Prin aceasta investigatie se evidentiaza mai ales obstructia cailor respiratorii, severitatea si reversibilitatea acesteia la tratament bronhodilatator, fiind bine de efectuat seriat, repetat, in diverse momente, fie ale zilei, fie in functie de simptomele pacientului pentru a obiectiva cauzele acestuia, fie pentru monitorizarea raspunsului la tratament. Ea este esentiala pentru diagnosticul si stadializarea severitatii astmului bronsic.
Este bine de stiut ca toti pacientii cu rinita si rinosinuzita alergica ar trebui sa efectueze spirometria, pentru ca, aceasta afectiune se asociaza foarte frecvent cu astmul bronsic. Orice investigatie clinica, biologica sau functionala a unei alergii va fi stabilita numai dupa un consult alergologic in care medicul va detalia in amanuntime intreg istoricul alergic si medical al pacientului, astfel incat investigatiile sa fie alese corect si sa fie relevante pentru stabilirea corecta a diagnosticului si a tratamentului adecvat.

Care sunt etapele tratarii alergiei?
Prima masura de tratament, evitarea alergenelor, reprezinta o etapa esentiala in tratamentul bolilor alergice. Tratamentul medicamentos al rinitei alergice se adreseaza controlului simptomelor: stranut, mancarime nazala (prurit), rinoree apoasa si nas infundat (obstructie nazala).
Corticosteroizii aplicati intra nazal (topic) sunt cea mai eficienta medicatie deoarece amelioreaza simptomele si  reduc inflamatia.
Terapia astmului bronsic cuprinde doua brate terapeutice: medicatia de control (‘’controller’’) care se administreaza zilnic, pe termen lung si urmareste controlul simptomelor si medicatia de criza (‘’reliever”) reprezentata de bronhodilatatoare cu durata scurta de actiune (Salbutamol) care actioneaza rapid si care se folosesc cand apar simptome de astm.
In cazul rinitei alergice sau al astmului ce prezinta si sensibilizare la un alergen, imunoterapia specifica (ITS) cu vaccinuri alergenice este singura metoda terapeutica care reuseste sa induca desensibilizarea fata de alergenul sensibilizant. Administrarea ITS se poate face sub piele – asemanator vaccinurilor (subcutanat) sau sublingual (SLIT). Durata medie a acestui tratament este de 3-5 ani.

In perioada 15 mai 2012 – 30 iunie 2012, Gral Medical desfasoara campania “M-a facut mama parasutist”, campanie de preventie si combatere a bolilor alergice. Toti participantii vor beneficia de o consultatie gratuita la medicul specialist alergolog plus 63% reducere la 10 teste cutanate. Afla cauza alergiei tale, in clinicile Gral Medical:

- Clinica de Diagnostic Gral: 021-323.00.00

- Clinica Gral Colentina: 021-317.83.95

- Clinica MC Gral Ploiesti: 0244-597.753

- Clinica OncoFort Craiova: 0351-442.419

sau online la pe www.gralmedical.ro

 

 

 

de Rares Pop - 6040 afisari
 
         
 
3.1 - 1832 voturi