Iuliana Tudor: "Am fost doborata de foarte multe ori"

Adaugata 2012-09-07, la ora 16:06:08
Iuliana Tudor: Iuliana Tudor este una dintre cele mai longevive prezente de pe micul ecran. Sotie si mama, prezentatoarea si realizatoarea emisiunii „O data-n viata” a inteles ca televiziunea inseamna sacrificiu, si de aceea considera ca sintagma „merge si asa”, este cel mai aprig dusman in calea desavarsirii profesionale.
Uneori „dura”, alteori „emotionata”, dar mereu „hotarata”, omul Iuliana Tudor continua sa se dezvaluie pe sine in randurile urmatoare.

Care este deviza dupa care va ghidati existenta?
Ma gandeam la un moment dat ca nimic nu este imposibil. Totusi experienta de viata m-a invatat ca sunt si unele imposibil de atins. Acum ma ghidez dupa un principiu, si anume echilibrul in toate. Cred ca acesta este secretul unei vieti frumoase.

Cum era Iuliana Tudor la inceput de drum si cum este acum la 35 de ani?
Nu am ars etape, am avut grija de asta si am si avut un destin care s-a construit incet, dar sigur. Atunci cand lucrurile s-au intamplat poate prea repede am intrat un pic in panica pentru ca este greu sa gestionezi lucruri care vin peste tine fara sa le fi experimentat si atunci am stiut sa le iau cu masura. Asa s-a intamplat si cu meseria asta, nu mi-am dorit de la inceput sa fiu ceea ce sunt astazi, insa mi-a placut ca atunci cand m-am apucat de o treaba aceasta sa fie facuta temeinic. Cred ca m-am si casatorit la timp, cred ca si copilul a venit la timp. Multi spun ca ar fi trebuit sa fac mult mai devreme copilul, si eu gandesc asa in prezent, dar pana la urma asa a fost sa fie: la 33 de ani am facut si eu ceva fundamental in viata.

Ati primit de doua ori premiul Asociatiei Profesionistilor de Televiziune din Romania (APTR) pentru cea mai buna emisiune de divertisment. Cum primiti insa criticile?
Premiul APTR cred ca este ravnit pana la urma de orice om din media romaneasca. El a venit nesperat pentru ca este o lume a performerilor in care am pasit cu dreptul, este o recunoastere din partea celor alaturi de care lucrez, si faptul ca am primit acest premiu o data strict pentru divertisment, a doua oara pentru continutul muzical, este maximum din ceea ce iti poti dori la nivel profesional. Criticile sunt si ele foarte bine venite si atata timp cat urc pe scena imi asum ca oamenii sa vorbeasca si pozitiv, si negativ la adresa mea. M-au doborat neadevarurile spuse despre mine cu care nu prea ai cum sa te lupti, dar asta nu inseamna ca traiesc intr-o lume paralela cu realitatea, dorindu-mi ca toata lumea sa ma laude. E foarte bine sa fim criticati, e foarte bine sa existe un filtru in legatura cu tot ceea ce faci. Nu ma deranjeaza cand mi se spune ca am gresit sau cand sunt criticata.

Cat e de importanta naturaletea in munca dvs.?
La un moment dat obosesti sa tot incerci sa fii altcineva. Este ca un rol pe care il faci la infinit, care te modifica pe tine cel adevarat, si atunci, cred ca pe mine m-a ajutat foarte mult inconstienta inceputului. Nu stiam nimic din ce inseamna televiziune; am fost luata de pe strada si asezata in fata unei camere si a trebuit sa vorbesc. Nu puteam face altceva decat sa ma joc pe mine si cred ca asta m-a ajutat tot timpul, in ciuda acumularii experientelor ulterioare. Sunt aceeasi persoana indiferent de context, doar ca nu pot veni si cu viata personala la pachet, pentru a o face publica.

S-a spus despre dvs. ca sunteti noua „zana” din Televiziunea Publica. Cum ati primit aceste comparatiile intre „zane”?   
Comparatia cu Andreea Marin este fireasca si in orice televiziune s-ar fi intamplat. Comparatia este inevitabila atunci cand un produs de mare succes isi incheie existenta si intervine altul, cu o alta imagine, cu o alta persoana. Eu mi-am creat propriul drum si sa imi vad de treaba mea, mai cu seama ca drumul folclorului este unul special si nu oricine poate sa faca asta. Ma mandresc cu faptul ca am o experienta si un bagaj care ma indreptateste sa am o opinie in legatura cu acest domeniu si nu ma voi abate de la acest drum. De altfel Andreea Marin Banica a fost invitata in platoul „O data-n viata” si a raspuns foarte prompt invitatiei mele, cred ca ceea ce ne leaga este aceeasi atitudine fata de meserie. Ea este un profesionist iar acest lucru este indiscutabil, nu face lucruri la intamplare si pentru asta are toata admiratia mea ca om de televiziuene.

„Televiziunea poate fi o meserie pentru toata viata, cu o singura conditie: sa nu o tradezi fiindu-ti tie suficient”
Care sunteti criteriile de la care nu va abateti cand vine vorba de televiziune?
Nu suport indisciplina, lipsa de rigoare, lenea. Urasc pana in vertrebre sintagma „merge si asa” iar din acest punct de vedere, de multe ori am fost perceputa ca fiind foarte dura si foarte transanta, dar cred ca doar astfel am putut sa contruiesc ceea ce am construit si nu voi abdica de la aceste reguli.

Nu ati perceput niciodata meseria precum o corvoada?
Greutatea am simtit-o atunci cand nu am fost inteleasa sau cand nu am avut oameni cu care sa pot colabora si sa ma simt pe aceeasi lungime de unda. Cand ai idei dar nu le poti pune in practica mi-a fost greu si am avut momente in care am vrut sa renunt, sa las tot si sa ma apuc de altceva. Ideile acestea trec, insa, cand e vorba de un om dedicat meseriei. Televiziunea poate fi o meserie pentru toata viata, cu o singura conditie: sa nu o tradezi fiindu-ti tie suficient.

Dar sa plecati din tara?
Niciodata. Aici sunt familia mea, prietenii mei si limba mea. N-as putea sa traiesc intr-o tara in care se vorbeste alta limba si oricat de mari ar putea parea aceste cuvinte, este o anumita stare pe care numai limba romana ti-o poate da.
 
Ce anume considerati ca ati sacrificat?
Tot.

Si totusi pareti o femeie implinita...
Da, pentru ca familia mi-a fost alaturi. Sotul meu mi-a permis sa ma dezvolt si, in general, le spun tuturor femeielor, ca sunt de doua ori mai de pretuit partenerii care le lasa sa se dezvolte, sa aiba o cariera, sa se simta independente. Aceleasi lucruri sunt valabile si pentru femeile care stiu sa faca un pas inapoi si sa ii sprinjine pe sotii lor in cariera lor publica.

Printre mesajele frumoase postate pe site-ul personal, unul venea din partea marelui Florin Piersic. Cum a fost experienta cu Domnia Sa?
Fantastica. Am fost onorata, incantata si rasfatata. Am lucrat doua zile cu Domnia sa pentru o emisiune de Craciun. Au fost doua zile in care am filmat cate 12 ore. La finalul zilei Florin Piersic spunea: „mai baieti, mai, praf v-am facut pe toti! Si pe tine, Iuliana”. Ce-i drept, eram epuizati cu totii, dumnealui in schimb avea energie sa continue. Mi-a placut foarte tare ca nu trece peste lucruri oricum, repeta pana iesea totul asa cum trebuie. Este un exemplu de scoala, de profesionalism, de respect pentru oamenii cu care lucreaza indiferent daca este vorba despre un masinist, electrician sau prezentator. Este un mare om.

„Ca sa faci performanta trebuie sa ai disciplina, trebuie sa stii ce vrei”
Cum este portreul femeii de succes in opinia Iulianei Tudor?
Nu exista niciun portret si nu exista reguli. Eu cred ca fiecare om isi are datele sale, bune sau mai putin bune, fiecare om are o sansa la succes, la o cariera, la o familie, la o viata implinita. Doar ca asta depinde de alegerile fiecaruia. Poate ca ni se intmapla in viata lucruri carora nu le dam importanta, dar poate ca acele lucruri minore ar fi putut sa ne schimbe tot traseul vietii. Or, am invatat sa fiu atenta la lucrurile foarte mici si foarte simple care mi se intampla, sa le iau in seama, sa ma gandesc ca ele pot insemna ceca care sa ma directioneze catre o linie clara a vietii mele. Nu exista portrete, exista doar alegeri: bine sau rau facute!

Ati devenit si usor superstitioasa in timp?
Niciodata, nu am avut timpul necesar.

Sunteti hotarata sau mai degraba ezitanta, in alegeri?
Foarte hotarata si determinata in tot ceea ce fac! Ca sa faci performanta trebuie sa ai disciplina, trebuie sa stii ce vrei iar apoi sa muncesti al naibii de mult. Ca vin peste tine, situatii care iti complica viata, este un normal. Am fost doborata si eu de foarte multe ori, dar trebuie sa gasesti acele resurse interioare. Nu te ajuta nimeni in asta.

Cand ati plans ultima data?
Plang si de fericire, dar si de tristete si nu mi-e rusine de asta. Plansul este o forma de a exterioriza foarte multe emotii care, odata tinute mult timp inauntru, pot face rau. Eu o fac si ma emotionez de foarte multe ori.

„Dincolo de dragoste, este nevoie de ingaduinta, de respect si de incredere”
Sunteti o feminista convina?
Nici vorba. Eu cred ca exista oameni si oameni, nu femei si barbati. Asa cum este si in medicina unde se spune ca nu exista boli, ci exista pacienti. Vad barbatul ca pe un partener, si in orice parteneriat trebuie sa existe o colaborare, si nu trebuie sa ramai ancorat in niste principii stupide.

Cum va mentineti frumusetea?
Pentru mine, cel mai bun tratament este somnul. Dorm sapte sau opt ore pe noapte, de cand a venit pe lume fiul meu, dorm mai putin, dar incerc sa echilibrez asta cu o alimentatie sanatoasa, la timp.

Nu aveti niciun obicei nesanatos?
Nu beau cafea, desi imi place mirosul ei, nu fumez... Am fumat foarte multi ani, dar am reusit sa renunt.

Care este secretul longevitatii casniciei dvs.?
Si atunci cand gresim, unul sau celalalt, discutam si reconstruim, si ne reasezam pentru ca suntem oameni. De asemenea, cred ca dupa o anumita perioada reusesti sa ai ingaduinta fata de greselile celuilalt, pentru ca stii ca iti este partner in lucruri atat de importante, incat restul par accesorii. Noi am crescut impreuna, ne-am asumat faptul ca ne vom schimba cu timpul, ca vom avea si anumite asteptari, intr-un moment sau altul. Dar am stiut sa ne adaptam, unul dupa celalalt. Dincolo de dragoste, este nevoie de ingaduinta, de respect si de incredere.

Dar pana unde ar trebui sa mearga ingaduinta?
Asta o stabileste fiecare cuplu in parte, in functie de ceea ce iti ofera viata. Mai sunt si momente de gelozie, dar nu poti ca dintr-un astfel de episod sa ajungi direct la divort. Asta este si problema cuplurilor de acum: nu mai au rabdare. Oricine poate gresi, dar te intrebi cat de mult il iubesti pe celalalt. In ceea ce ma priveste, pot spune ca si momentele dificile ale relatiei le traversam impreuna. Nu e fiecare cu problema lui. Asta daca vrem sa ramanem impreuna. Cel mai usor din lume este sa te desparti, sa rupi ceva ce ai construit, dar cel mai greu este sa mentii aceasta, sa lupti, sa sacrifici.

Cat investiti in propria imagine?
Atat cat trebuie sa investeasca o femeie care trebuie sa apara pe sticla, nici mai mult nici mai putin. Nu sunt deloc o persoana extravaganta. Chiar daca pe sticla apar in rochii de seara, eu ma simt cel mai bine in blugi.

Totusi, ce inseamna eleganta pentru dvs.?
Eleganta vine din atitudine iar o aceasta poate face si dintr-un tricou un om elegant. Cred in eleganta care vine din felul in care vorbesti, pana in felul in care pasesti.

Ce spun oamenii cand va vad pe strada?
Nu prea ma recunosc, mai ales daca merg cu parul prins si imbracata in blugi. Se mai intampla sa fiu oprita pe strada; in general oamenii se bucura.

de Mirabela Gucea - 4885 afisari
 
         
 
3.0 - 1838 voturi