Unul dintre pionierii publicitatii romanesti si castigator a numeroase premii de specialitate, Bogdan Naumovici, dezvaluie cateva secrete ale succesului sau: mai multa munca si mai putina... genialitate!

Care este crezul dupa care va ghidati existenta?
Crezul meu este sa fiu fericit, iar eu sunt, in cea mai mare parte a timpului. Mi-e de ajuns sa trec o data prin fata unui cimitir si sa realizez ca trebuie sa fiu fericit”.

Sunteti un nume de referinta in publicitatea romaneasca. Cat este experienta si cat genialitate, in domeniul dvs.?
Tine mult mai mult de practica si experienta decat de genialitate. Meseria asta se bazeaza foarte mult pe informatie si pe relevanta, dincolo de aspectul creativ. Creativitatea este doar frisca de pe tort. Tortul trebuie sa fie relevanta, informatia pusa cap la cap si convingatoare si, daca reusesti sa ii faci o glazura senzationala, atunci e extrabonus. Insa nu te poti baza numai pe glazura, iar inauntrul tortului sa fie mamaliga. Prin urmare, publicitatea nu tine de genialitate, ci de foarte multa munca, sa inveti tot timpul despre client si business-ul sau, despre multe alte business-uri in acelasi timp, adica sa cunosti cum functioneaza o banca, o fabrica de bere, un proiect minier, sau un detergent in acelasi timp. Nu poti sa fii genial in fiecare zi, trasnaia iese la sfarsit, cand vedem cum facem glazura, dar tortul se face cu munca.

Care sunt oamenii creativi din noul val, in opinia dvs.?
Nu exista un noul val de creativi in publicitate, ci cei care in ultima vreme au mai miscat treburile in domeniu, cum ar fi  Catalin Dobre, de la McCan Eriksson. Cand tocmai ma gandeam ca in sfarsit il vad pe acest tanar talentat, aflu apoi ca lucreaza de 10 ani la McCan. Cat de nou sa fie? Mai misca Razvan Capanescu de la Publicis, dar si el tot de zece ani lucreaza. Prin urmare, nu e nimeni care sa fi venit anul trecut in domeniu si sa rupa piata. Nu exista asa ceva.

Ati castigat titlul de „Publicitarul deceniului”. Cat de mult conteaza aceste premii?
E firesc sa primesc titlul de „Publicitarul deceniului”. Ceea ce mi s-a parut mai ciudat este ca am primit acest premiu de la revista Bizz, iar acest fapt poate fi considerat subiectiv, insa daca il coroborezi cu „Festivalul ADOR - zece ani de creativitate romaneasca”, unde am luat 25 de premii, printre care campania si spoturile deceniului, unde tot timpul a fost juriu strain, se justifica. A fost interesant ca juriul a fost romanesc, or, la ADOR, cand am castigat Agentia Anului de cinci ori la rand, am avut juriu strain. Eu m-am luptat tot timpul pentru juriu strain tocmai din motive de obiectivitate si competenta. Cu romanii nu stii niciodata care-s manevrele de culise. Si, pentru prima oara, de data aceasta au fost peste 30 de directori de creatie in juriu, iar ei mi-au dat totusi mie acele premii. Suna a o recunoastere de genul: chiar daca noi in acesti zece ani te-am injurat incontinuu, macar ai facut treaba!

Cum vedeti aducerea de catre partidele politice a unor specialisti straini pe probleme de imagine, cu scopul de a castiga alegerile? Sunt ei mai eficienti decat specialistii nostri?
Comunicarea politica este una care a inceput abia de 20 de ani incoace, motiv pentru care nu ai de unde sa inveti. Asa cum si in marketing au existat expati care dupa aceea au plecat, acest proces este firesc si in cazul unei comunicari politice, mai ales ca asta se intampla mult mai rar decat in cea comerciala. Nu apuca sa se rodeze romani multi in asa ceva si este firesc sa se ceara consultanta straina. Doar ca nu le foloseste prea mult si stiu eu unul care numai cu perdantii a fost.