VIP face o trecere in revista a catorva festivaluri internationale de rasunet care s-au intamplat in 2013  pe scena culturala a Romaniei.

Daca ar aparea in unul dintre tabloide, articolul de mai jos ar putea fi share-uit pe Facebook cu un fel de preambul de genul: „Toate femeile nemaritate trebuie sa citeasca asta!” sau „Știrea acestei nopti! S-a intamplat la Iasi in urma cu putin timp”, sau chiar „Exclusiv! Șeful statului, mesaj fara precedent pentru cei care citesc mai mult de doua carti pe luna!”. Si, daca s-ar intampla, as considera aceste tertipuri la indemana oricui, un mijloc mai putin ortodox pentru promovarea unui material despre carti si scriitori, despre sarbatoarea celor care scriu si citesc deopotriva, despre oameni mai mult sau mai putin stranii, fara de care viata noastra n-ar mai avea acelasi farmec.

Iar daca mi-as mai aminti de ultimele sondaje care ii propulseaza pe romani in fruntea topului populatiilor cu cei mai multi analfabeti si ca, potrivit unui raport al Comisiei Europene, o treime dintre tinerii din Romania nu citesc niciodata literatura, atunci n-as avea prea multe remuscari pentru folosirea acestui mic siretlic.

Astfel, curiosii prinsi in mreje ar afla ca, de cativa ani, gratie unor oameni pasionati de literatura si de promovarea ei, in Romania au inceput sa fie organizate festivaluri literare mai speciale, mai exact,  festivaluri literare internationale, evenimente spectaculoase, adevarate sarbatori pentru scriitori, traducatori si, nu in ultimul rand, pentru cititori. Asadar, sa incercam o trecere in revista a catorva dintre cele mai importante evenimente care s-au remarcat in 2013.

Festivalul International de Literatura de la Bucuresti (FILB)
Festivalul International de Literatura de la București (FILB), un proiect independent, initiat, in 2008, de Oana Boca Stanescu, Bogdan-Alexandru Stanescu si Vasile Ernu, a ajuns, deja, datorita pasiunii si ambitiei organizatorilor sai, la cea de a sasea editie.
FILB include lecturi publice, dezbateri si dialog cu cititorii, discutii intre scriitorii romani si invitatii din strainatate.

Ultima editie a FILB a avut loc in serile de 4, 5 si 6 decembrie 2013, la Clubul Taranului de la Muzeul Taranului Roman. In acest an, FILB a avut chiar si o seara 0, la librariile Carturești și Humanitas Cișmigiu. Incepand de la ora 18.00, publicul roman interesat de literatura a avut ocazia sa se intalneasca cu scriitori romani si straini, sa ia autografe si sa participe la discutii. Prezente spectaculoase la FILB au fost, in acest an, Sarah Dunant, romanciera, critic literar si realizatoare de emisiuni radio-tv, una dintre autoarele britanice de succes in Europa si SUA, Zeruya Shalev, Eyal Megged din Israel, Marinko Koščec si Robert Perišić din Croatia, Andrea Tompa din Ungaria, Srđan Srdić din Serbia, Kei Miller din Jamaica, precum si scriitorii Corina Sabau, Marin Malaicu-Hondrari, Andrei Dósa, Adrian Schiop din Romania.

FESTIVALUL INTERNATIONAL DE LITERATURA DE LA TIMIȘOARA „LA VEST DE EST / LA EST DE VEST”(FILTM)
Festivalul International de Literatura de la Timișoara „La Vest de Est / La Est de Vest”(FILTM), fratele mai mic al FILB, a avut, pana in acest moment, doua editii si este organizat de echipa compusa din Oana Boca-Stanescu, Ioana Gruenwald și Robert Șerban.
Invitati la cea de a doua editie a FILTM au fost Victor Erofeev (Rusia), Iuri Andruhovic (Ucraina), Edo Popović (Croatia), Fabio Geda (Italia), Duško Novaković (Muntenegru) si Igor Marojević (Serbia) si romanii T. O. Bobe, Veronica D. Niculescu, Razvan Petrescu, Alexandru Potcoava, Daniel Vighi si Robert Serban.

FESTIVALUL INTERNATIONAL DE LITERATURA SI TRADUCERE DE LA IASI (FILIT), DIRECTOR DAN LUNGU
Festivalul International de Literatura si Traducere de la Iasi (FILIT), proiect finantat de Consiliul Judetean Iasi prin Muzeul Literaturii Romane din Iasi, care s-a desfasurat intre 23 si 27 octombrie 2013, cel mai amplu festival de acest gen care a avut vreodata loc in Romania, a reunit, la Iasi, in perioada 23-27 octombrie 2013, peste 200 de invitati de marca veniti din 17 tari, inclusiv Romania, traducatori din zece limbi, editori, critici literari, jurnalisti internationali si directori de festivaluri internationale. Festivalul a inclus și o noapte alba a poeziei cu aproape 500 de spectatori, fenomen inedit nu doar pentru Iasi. Timp de cateva zile, orașul Iași s-a bucurat de o atmosfera de sarbatoare: forfota multa, conferinte, dezbateri, lansari, lecturi publice, concerte. Liceele si Universitatea Alexandru Ioan Cuza au fost cuprinse in programul festivalului.

Echipa FILIT a fost alcatuita din Dan Lungu, George Onofrei, Lucian Dan Teodorovici, Corina Bernic, Florin Lazarescu, Dan Daia, Amelia Gheorghita, Madalina Cocea, Luiza Vasiliu, Bianca Grigoriu, Oana Filip,  Aleksandar Stoicovici, Florin Irimia, Madalina Sofron, Corina Gologot, Andrei Giurgia si Valentin Iulian Toc. In cadrul festivalului s-au implicat multi tineri voluntari. Pare incredibil, dar toti cei 180 de voluntari FILIT au avut de trecut un concurs pentru a fi acceptati.

FILIT a fost un eveniment de amploare bine mediatizat in presa scrisa, la radio și televiziune. Organizatorii festivalului si-au propus si au reusit sa transforme capitala Moldovei intr-un centru al industriei editoriale din Europa de Est. Au fost prezenti la Festival traducatorii Ernest Wichner, Directorul Literaturhaus Berlin, (limba germana), Jan Willem Bos (limba olandeza), Steinar Lone (limba norvegiana), Jan Cornelius (limba germana), Ileana M. Pop (limba italiana), Laure Hinckel (limba franceza), precum si John O’Brien– Dalkey Archive Press (SUA), Hans RUPRECHT, director al Literaturfestival Leukerbad (Elvetia), Ulrich Schreiber, director al Festivalului de Literatura din Berlin. In acest fel, organizatorii si-au propus si au realizat stabilirea contactelor profesionale intre industria editoriala din Romania si cea mondiala. Marea absenta a FILIT a fost scriitoarea Herta Müller, care trebuia sa participe la o dezbatere pe scena Nationalului iesean, in cadrul Serilor FILIT, dar, din cauza unei probleme de sanatate, n-a putut sa ajunga. Scriitoarea va fi, cel mai probabil, prezenta la editia din 2014 a FILIT.

Printre scriitorii participanti la FILIT 2013 se numara Andrea Bajani (Italia), Attila Bartis (Ungaria), Andrew Cowan (Marea Britanie), Aris Fioretos (Suedia), Georgi Gospodinov (Bulgaria), Aris Fioretos (Suedia), Andrei Kurkov (Ucraina), Jean Mattern (Franta), David Vann (SUA), romanii Gabriela Adamesteanu, Stefan Agopian, Emil Brumaru, Denisa Comanescu, Nichita Danilov, Mircea Dinescu, Florin Iaru, Ileana Malancioiu, Ovidiu Nimigean, Dorina Rusti, Stelian Tanase, Cristian Teodorescu si Daniela Zeca, Ion Muresan, Stefan Bastovoi, Iulian Ciocan, Arcadie Suceveanu, Radu Pavel Gheo etc.

Ovationat si huiduit, apreciat si barfit, admirat si invidiat, acest festival a reusit sa capteze atentia intregii lumi culturale din Romania si Europa si sa se lase cu ecouri in presa, cum ar fi cel din prestigiosul cotidian german Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ).
Organizatorii celor trei festivaluri de succes din acest an au lansat pagini de Facebook ale Festivalurilor și au tinut la un design original. Pentru FILIT 2013, acesta a fost realizat de artistul vizual Manuela Boroceanu, pentru FILB si FILTi prima editie de Laurentiu Midvichi, iar pentru FILTi editia a doua de Marius Weber.

Și cine ar putea vorbi mai convingator decat cei care au conceput aceste proiecte despre problemele si bucuriile pe care le-au avut? Am formulat doua intrebari, la care au raspuns cativa dintre cei mai de succes manageri culturali din Romania, cei care au conceput festivalurile de la Iasi, Bucuresti si Timisoara.

Puteti sa numiti cateva dintre problemele cu care v-ati confruntat ca organizatori ai unui festival literar international si ce v-a facut sa perseverati?
Care credeti ca este importanta unor astfel de festivaluri pentru cultura romana, in momentul actual?

Lucian Dan Teodorovici (FILIT), scriitor: „Au fost, la FILIT, in jur de douazeci de mii de participanti la evenimente. Douazeci de mii, in cinci zile”

Orice proiect de asemenea anvergura iti creeaza, pe parcursul dezvoltarii lui, si o multime de probleme. FILIT-ul a si fost gandit, de la bun inceput, ca un festival al unui intreg oras, Iasul, asa incat a fost necesara implicarea multor oameni. Spun asta pentru ca aici a si aparut prima problema: la un moment dat, am realizat ca e o echipa prea mica pentru un efort atat de mare. Apoi, cand ai in jur de doua sute de invitati (bun prilej sa lamuresc si numarul acesta: nu a fost vorba doar despre scriitorii, traducatorii, directorii de festivaluri si editorii invitati pentru a sustine diverse manifestari, ci si despre jurnalisti straini si romani, critici literari, moderatori, muzicieni, oameni de cultura din diverse alte domenii etc.), intervin diverse probleme logistice. Momente dificile au fost cele in care unii dintre invitatii confirmati au renuntat la participare – din motive perfect justificate, fireste, dar cand programul e definitivat si se intampla asa ceva, se produce un efect de domino. Multe alte lucruri trebuie schimbate, „puzzle”-ul programarilor se modifica, trebuie sa dai zeci si zeci de telefoane pentru a obtine confirmarile din cadrul noii programari s.a.m.d. Au fost momente, o recunosc, de panica generala. Ne-a facut sa continuam, o spun sigur pe mine, faptul ca echipa a fost realmente o echipa: eram si suntem prieteni, multi dintre noi lucraseram anterior si-n alte proiecte comune, asa ca atunci cand unul dintre coordonatori era intr-o situatie dificila, interveneau altii. Am lucrat impreuna in diverse intalniri, n-o sa va vina sa credeti, dar e adevarat, care durau uneori de la 8 dimineata pana la 1 noaptea, mai ales in ultimele doua luni de dinaintea festivalului. Faptul ca a iesit asa cum a iesit, cu reactii excelente dinspre participanti, dar si in presa din tara si din strainatate, se datoreaza tocmai felului in care intreaga echipa a stiut sa treaca peste momentele dificile. Si au fost destule asemenea momente, inclusiv dupa desfasurarea acestei prime editii. Sau, as zice, mai ales dupa. Dar asta e deja o alta poveste.

Au fost, la FILIT, in jur de douazeci de mii de participanti la evenimente. Douazeci de mii, in cinci zile. Si astazi aud oameni care vorbesc despre un scriitor sau altul dintre invitatii festivalului. Am vazut oameni citind carti ale scriitorilor straini participanti. Scriitorii au impresionat prin lecturile in licee. Am avut multe reactii in sensul asta, printre care si unele directe: imi spun copiii mei, liceeni, ca au colegi care abia in urma FILIT au auzit de diversi scriitori, in special romani, si s-au apucat sa-i citeasca, fiind incantati de descoperirile pe care le fac. Mi-e greu sa cuantific, dar cred ca deja se intelege care e importanta unor asemenea festivaluri. Si ma gandesc aici, fireste, si la celelalte festivaluri de literatura din Romania: am participat, in calitate de scriitor, de doua ori la FILB, spre exemplu. Rareori mi s-a intamplat sa simt, in tara, un mai mare interes pentru literatura, o atmosfera mai placuta din punctul asta de vedere ca acolo. Festivalurile au, destul de tehnic spus, rolul de a arata publicului ca literatura merita atentie si ca, mai mult, merita traita. Faptul ca au aparut, in fine, si la noi asemenea sarbatori ale literaturii e deja o realizare. Iar importanta acestor festivaluri nu se limiteaza la ce pot spune eu in cateva cuvinte. E mult mai mare si pe termen mult mai lung. Insa asta se va vedea pe masura ce festivalurile literare din tara se vor imbogati cu tot mai multe editii.

Florin Lazarescu, FILIT, scriitor: „Oamenii din echipa noastra prefera sa faca in loc sa se planga ca nu se face”
Pentru o prima editie a unui festival care si-a propus sa fie de anvergura europeana, la FILIT am intampinat destule probleme delicate, pe care insa am reusit sa le rezolvam: nu existau modele asemanatoare in Romania, e foarte greu sa convingi intr-un timp scurt nume mari ale literaturii sa vina in Romania, daramite la Iasi, nu-i deloc usor sa organizezi asa ceva in provincie. Din punctul meu de vedere insa, principala problema cu care ne-am confruntat a venit, culmea, de la principalul avantaj: finantarea. Am avut cea mai mare parte din finantare asigurata din bani de Consiliul Judetean Iasi, bani care, pentru a putea fi cheltuiti, au presupus parcurgerea unui infernal hatis birocratic. Cred ca jumatate din energia consumata de echipa organizatoare s-a dus pentru a pune la punct toate hartiile si procedurile necesare pentru utilizarea fondurilor.

Ne-am asumat insa acest lucru, am stiut la ce ne inhamam si nu ne plangem, din contra, ne bucuram ca am avut sprijin si ca ne-a reusit. E placut sa vezi ca se poate construi ceva frumos si in Romania. De ce am perseverat? Simplu: pentru ca oamenii din echipa noastra prefera sa faca in loc sa se planga ca nu se face, ca nu se poate face nimic bun in tara asta.

In primul rand, cred ca un festival de literatura reprezinta cea mai buna campanie pentru lectura, implicand participarea a zeci de mii de persoane, antrenand noi cititori, prin contactul cu nume mari ale literaturii. Si e nevoie de asa ceva. Sa ne gandim, de exemplu, ca Ungaria, cu o populatie la jumatate decat cea a Romaniei, are mai multi cititori decat noi. Apoi, un festival international de literatura ofera sansa unor contacte directe intre autori, cititori, editori, librari, manageri culturali, spre beneficiul tuturor.

Oana Boca-Stanescu, FILB, FILTM, manager cultural, initiatoare a proiectelor: „Festivalurile sunt contexte in care se pot lega relatii intre scriitorii romani și invitatii din strainatate”
Reprezint doua festivaluri: cel mai important festival international, independent de literatura din Romania – Festivalul International de Literatura de la București (FILB), initiat in 2008, alaturi de scriitorii Vasile Ernu și Bogdan-Alexandru Stanescu, și Festivalul International de Literatura de la Timișoara (FILTM), lansat in 2012, impreuna cu Ioana Gruenwald și Robert Șerban. Doua proiecte care seamana ca „reteta”, dar și in ceea ce privește temerile care ne traverseaza atunci cand le organizam. Iar teama eterna, cea mai dureroasa, vine dinspre zona financiara – e deopotriva un exercitiu de imaginatie și un chin teribil sa compunem, anual, suma necesara organizarii festivalurilor: autoritatile au prea putini bani pentru cultura, iar pentru sponsori proiectele se dovedesc a fi neinteresante. Sau, in fine, nu au nici ei destui bani, deși in cazul organizarii FILB & FILTM vorbim despre sume aproape simbolice: 4-5 mese de cina sofisticate ale unui afacerist din Top 100.

Festivalurile nu pot schimba peste noapte situatia pietei de carte din Romania, indiferent de dimensiunea lor sau de reteta dupa care sunt construite – proiecte de tipul „zilele orașului”, sau proiecte „de buzunar”. Festivalurile sunt intamplari frumoase, necesare, dar de nișa, indiferent cat de mult s-ar ambitiona un organizator sa creasca artificial publicul. Și asta pentru ca, astazi, in Romania, toate „afacerile” care au ca pretext literatura sunt intamplari de nișa.

Festivalurile ajuta insa la consolidarea interesului cititorilor autohtoni pentru lecturile publice, sunt contexte in care se pot lega relatii intre scriitorii romani și invitatii din strainatate, care se pot concretiza in schimburi culturale concrete.

Vasile Ernu, FILB, scriitor: „Cultura nu este construita numai din opere si producatori de opere, ci si din evenimente, infrastructuri, resurse”
Cele mai mari probleme cu care ne-am confruntat au fost cele legate de bani. E tot mai greu sa strangi bani in asa fel      incat sa-ti pastrezi independenta. Noi tinem mult la independenta, iar asta are un pret.

La FILB, am incercat sa punem alaturi scriitori straini si romani, sa-i facem sa dialogheze, sa se cunoasca. Si, de asemenea, sa-i punem in fata unui public real, viu. Acest tip de evenimente, daca sunt facute si gandite bine, produc efecte pe termen mediu si lung. Cultura nu este construita numai din opere si producatori de opere de tot felul, ci si din evenimente, infrastructuri, resurse, forme de organizare.

In concluzie, atmosfera unui astfel de festival trebuie traita. Doar aflandu-te in miezul evenimentelor iti poti da seama de importanta interactiunii pe viu intre un scriitor și cititorii sai sau, ma rog, potentialii sai cititori. E cazul fericit cand nu exista perdanti. Caștiga toata lumea. Un oraș devine celebru prin ceea ce face pentru cultura regiunii sau chiar a tarii; scriitorii, cititorii, traducatorii, managerii de festivaluri literare se intalnesc la mese comune de lucru, discuta, fac jonctiuni, legandu-se, in acest mod, colaborari, prietenii și, de ce nu, afaceri. Inca mai visez la o vreme cand, in tara noastra, scriitorul va putea trai din lecturi publice și vinderea cartilor sale, iar traducatorul va primi mai mult de trei euro pe pagina tradusa. Un festival deschide uși, faciliteaza colaborari, aduce satisfactii și, nu in ultimul rand, educa un public cititor.