Taman cind Romania dadea semne de maturitate politica si istorica, iar regele Mihai isi pregatea discursul din parlament, agentiile internationale primeau stirea infiintarii partidului condus de Miron Cozma. La prima vedere, gestul celui mai gigea miner dintre poeti, care a dus la bun sfirsit operatiunea „Furtuna sub paturi“ la puscaria Rahova si, ulterior, a mers la doctor ca sa i-l scoata pe Vadim din cap si pe Iliescu din inima, pare reflexul satisfactiei paranoice a unui destin de fanfaron. Daca, in urma cu citiva ani, Cozma candida pe listele altui partid, alaturi de cipandei de-ai lui nea Nicu si bese-n cizme securisti, acum si-a reamintit ca are vocatie de lider. Explicatiile acestui ambit de mare chin politic sint interesante. Este suspect modul in care party-makerului din Piata Universitatii (unde se serveau numai fripturi in singe, grupele A, AB si C) i se trece cu vederea atit de rapid trecutul, ba chiar se acrediteaza ideea ca batausul insusi este, de fapt, o victima a mineriadelor si se naste intrebarea daca nu cumva spovedaniile Luceafarului din pirnaie n-au fost prea pe placul duhovnicilor de la Secu.
Ca si in cazul fantomaticului PP-DD, unde emisiunile mortuare ale lui Parpanghel l-au propulsat pe acesta in sondaje, cel mai important este al cui fes poarta interesul dezvoltarii noilor formatiuni cu masca de vodevil, dar in realitate ade­va­rate sugative de voturi, in contextul in care stinga romaneasca sufera atit din pricina divergentelor din cadrul USL (o alianta contra naturii din punct de vedere ideologic), dar mai ales din cauza fa­ri­mi­tarii sale, ca bloc politic.
Felul in care unii moderatori (vezi cazul domnului Striblea de la Realitatea TV) sint striviti de personalitatea unor manelisti ai politicii si se tot scuza ca n-au vrut, Doamne fereste, sa-i atinga cu vreo metafora pe impricinati lasa in urma o dira perena de greata. Intr-o tara civilizata, pina si plasmele televizoarelor ar ride de acesti maimutoi, unii dintre ei sprijiniti pe sest de o sleahta de pomanagii cu Cosmos de stele pe umar...
Dincolo de latura comica a povestii (probabil, in ceruri, alde Titel Petrescu si IC Frimu se cred Miron Cozma!), aparitia acestor partide reprezinta fracturarea, dispersarea stingii, dar mai ales decredibilizarea ei. Pentru ca, departe de a fi unita, stingii romanesti ii lipseste exact caracteristica fundamentala ideologica, si anume solidaritatea.