Nascuta pe 1 decembrie 1935, Victorita Dumitrescu a descoperit pasiunea pentru handbal inca din scoala generala, cind, pe furis, mergea pe un teren de fotbal si impreuna cu surorile si colegele ei juca handbal. Victorita a debutat la clubul Steagul Rosu, devenit ulterior Progresul. Prima realizare notabila dateaza de la virsta de 15 de ani, cind a fost selectionata in echipa lotului national. In 1953, la Campionatul Mondial din Germania, echipa de handbal a Romaniei a cistigat titlul de campioana, iar Victorita a marcat cele mai multe goluri.

Traieste de pe o zi pe alta

Au urmat alte mari succese ale reprezentativei de handbal, in Olanda si Romania, in 1960, respectiv 1962. Numele Victoritei Dumitrescu stralucea deja in lumea sportului romanesc... Dar pentru toate reusitele sale, a primit doar... 6000 de lei, dupa care, pina in 1969, cind a iesit la pensie, nu a mai obtinut nici un ban, fiindu-i foarte greu sa traiasca decent. In aceste conditii, s-a angajat ca antrenoare, timp de trei ani, apoi a primit un post de tehnician la un laborator de chimie, destinul sau luind o intorsatura neprevazuta.

Victorita Dumitrescu locuieste acum intr-o garsoniera, supravietuind de pe-o zi pe alta, imprumutindu-se de bani de la vecini in fiecare luna, pentru achitarea facturilor. Campioana traieste dintr-o pensie de 2.600.000 de lei, provenita din anii de activitate ca tehnician. Iar cu acesti bani isi poate cumpara doar medicamentele necesare: „Este imposibil! Cum poti trai in asemenea conditii Cit sa mai traiesc in mizerie?!“, ne-a marturisit fosta campioana mondiala, stapinindu-si cu greu lacrimile. Toate incercarile sale de a-si face singura dreptate au dat gres, dar ea nu a descurajat. De la aprobarea legii care prevede acordarea rentei viagere pentru campioni si pina in prezent, Victorita protesteaza incontinuu, cerindu-si drepturile sale si pe ale colegilor sai. Din pacate insa, nu reuseste sa se faca auzita. Si necazurile se tin lant, problemele de sanatate fiind tot mai serioase si mai frecvente. Dupa ce a suferit un atac cerebral, acum, Victorita nici macar nu se mai poate deplasa, din pricina unei interventii chirurgicale la un picior, suferita cu trei saptamini in urma. Pe zi ce trece, campioana se descurca din ce in ce mai greu: „Am obosit sa ma rog de ceilalti sa-mi dea ceea ce mi se cuvine.“ Succesele acumulate de-a lungul carierei ii servesc insa astazi drept indemn, pentru a trai in continuare si a cistiga ceea ce si-a propus.