MODEL. O vedem constant in piese de teatru, in seriale de televiziune sau telenovele. Actrita Catalina Mustata, sotia actorului Florin Zamfirescu, a fost intotdeauna o fire sensibila si delicata, intruchipind cu succes feminitatea pe scena.



Cum v-a schimbat viata faptul ca v-ati casatorit cu Florin Zamfirescu?

Asa cum schimba pentru multe persoane de sex feminin viata un simplu amanunt, daca-l pot numi asa, care ar fi faptul ca "domnia sa" era celebru inca de pe vremea aceea. Sigur, nu acesta a fost motivul casatoriei si n-as sfatui pe nimeni sa isi aleaga o umbra de nuc sub care sa creasca. Norocul meu este ca umbra a fost a unui copac care mi-a permis si mie cresterea fara traume. Intotdeauna in jurul unei personalitati se afla mari admiratori si mari dusmani, iar cei care se avinta sa traiasca in preajma ei trebuie sa-si asume intreaga responsabilitate. Voi depasi insa problema celebritatii si voi marturisi faptul ca eu m-am maritat cu omul care a aparut in viata mea ca si cind totul ar fi fost planuit dinainte. Existenta noastra in comun a presupus o serie de schimbari, in sensul in care colaborarea, respectul, prietenia si pasiunea pentru meserie au devenit puncte comune.

Care sint subiectele cel mai des dezbatute in familia Zamfirescu - Mustata?

Ca in orice familie de actori, o sa rideti, cel mai mult se vorbeste despre teatru. Banuiesc ca sintem destul de plicticosi pentru o asistenta care provine din alte domenii. Discutiile sint conduse de toti si in niciun caz, ca la tribunal, cu luari de cuvint, ci alandala, cu suprapuneri, repetari, contraziceri. Intr-un cuvint, discutiile sint aleatorii, dar vii si adevarate, asa cum dorim sa fie si personajele pe care le interpretam pe scena.



"Pot accepta un neprofesionist atita timp cit arata umilinta in fata actului artistic"

Cum comentati faptul ca in multe productii TV apar tineri interpreti care nu au studii de specialitate?

Daca joaca, bravo lor, numai ca adevarata masura se da in timp, care este "cel mai batrin dintre judecatori", cum spunea Shakespeare. Au existat artisti ai poporului care nu aveau nevoie de diplome ca sa demonstreze ceea ce sint, pentru ca au crescut in umbra marilor maestri si acest lucru ar fi posibil si acum, daca n-ar fi dispretuit sau minimalizat. E drept ca o scoala de actorie, acum, isi spune cuvintul si poti sa vezi cu ochiul liber daca cineva detine sau nu secretele meseriei.

Pot accepta un neprofesionist atita vreme cit el demonstreaza permeabilitate, umilinta in fata actului artistic si iubire pentru tot ce-l inconjoara.

Cit de greu v-a fost, femeie fiind, sa faceti cariera in lumea artelor?

Un director de teatru mi-a spus odata ca o femeie se impune mai greu decit un barbat in teatru si ca este mult mai vulnerabila; ca si cind ai fi intr-o barca pe un fluviu tumultuos.

Daca ati putea sa va intoarceti in timp, in ce perioada istorica v-ar placea sa traiti?

Mi-as fi dorit sa traiesc in Renastere, dar nu in Romania, pentru ca la noi pe vremea aceea nu era vorba de asa ceva.

Dar as fi vrut sa "renasc" la Florenta sau undeva pe-aproape pentru simpla dorinta de a urmari "pantalonarul" care a acoperit nudurile pictate de Michelangelo in Capela Sixtina atunci cind lumea suferea de pudibonderie.



"Nu agreez vedetele de carton umflate pentru audienta"

n ce imprejurari ati fost nevoita sa refuzati un rol?

Actorii refuza rareori un rol. Se produce acest fenomen atunci cind imaginea regizorului legata de personaj vine in totala contradictie cu imaginea pe care tu, ca actor, ti-ai creat-o.

Care este genul de programe de televiziune pe care nu le agreati?

Atunci cind realizez ca exista vedete de carton, umflate de anumite televiziuni ca sa aiba audienta. Scopul scuza mijloacele, dar nu intotdeauna si nu pentru oricine.

Cine este persoana care v-a dat cele mai pretioase sfaturi?

Tatal meu. Printre altele, el mi-a spus intotdeauna ca ce mi-e dat pe frunte mi-e pus.

Cum credeti ca ar fi fost viata dvs fara teatru si cinematografie?

Daca teatrul n-ar fi existat, eu m-as fi nascut doar inaintea lui Aristotel.

Aveti ceva de adaugat pentru cititorii nostri?

Cititorii sa citeasca, scriitorii sa nu-si tina acasa manuscrisele, compozitorii sa nu se bucure in solitudine de note, artistii plastici sa-si coloreze pinzele cu sirg si sa exulte, actorii sa-si primeasca publicul in sala ca si cind viata lor se sfirseste in acel moment...



Viitorul apartine tinerei generatii de regizori

Credeti in generatia tinara de regizori romani?

Cum sa nu cred in noua gene-ratie?! De mult o cultiv, in sensul ca joc cu mare drag in filmele de diploma ale tinerilor regizori. Cred ca viitorul le apartine si ca au dreptul sa si greseasca, pentru ca o fac nevinovat. Dovada calitatii si a vitalitatii lor nu s-a lasat asteptata, iar succesul lui Cristian Mungiu ar trebui sa dea de gindit cinematografiei romane.