Premiat de nenumarate ori la olimpiadele de matematica din Romania si inscris pe tabloul liceului din Baia Mare cu cele mai multe premii olimpice obtinute vreodata de un elev al institutiei, Adrian Barbu nu a dezmintit ambitia adolescentei nici dupa ce a ajuns in SUA. Decizia de a pleca sa studieze la o universitate americana a luat-o in 1995, cind a fost acceptat la studiile doctorale in domeniul matematicii din cadrul Universitatii de Stat din Ohio. A urmat o perioada de munca asidua si continua, dedicindu-se mai bine de zece ani carierei stiintifice si ideilor pe care isi dorea sa le puna in aplicare.
Ambitios din fire, tinarul s-a inscris, de asemenea, si la un doctorat in informatica, iar, de curind, a cistigat Premiul Thomas Edison pentru o metoda rapida si foarte exacta de a gasi obiecte in imagini tridimensionale, cum ar fi imaginile tomografice, foarte utila pentru a-i ajuta pe cei care sufera de inima.
„Noi am folosit aceasta metoda (numita Marginal Space Learning) pentru a gasi conturul celor patru camere ale inimii in imagini tomografice. Procedeul are o precizie foarte mare si a fost testat pe sute de cazuri. Filmul acesta prezinta si citeva imagini despre metoda noastra.“, ne-a spus Adrian Barbu.
Cercetatorul, acum lector la Universitatea de Stat din Florida in cadrul Departamentului de Statistica, spune ca drumul pina in acest punct al carierei sale stiintifice a fost unul logic, desi apropiatii si oricine este implicat in structurile stiintifice internationale sustin ca munca la acest nivel depaseste de multe ori capacitatea noastra de a ne imagina. SUA sint, potrivit cercetatorului, foarte deschise afluxului de creiere dinspre Europa. „Este destul de simplu de intrat: iei testele GRE General si TOEFL si trimiti dosarul la mai multe universitati. Acum e si mai simplu de intrat la doctorat, deoarece interesul europenilor pentru a studia in SUA pare sa fi scazut din 1995“, ne-a spus Adrian Barbu.

A trebuit, mai intii, sa „se lupte” cu un subaltern
Dupa ce a finalizat doctoratul in matematica, in 2000 a mai facut unul in informatica la UCLA (Universitatea din California - Los Angeles), terminindu-l in 2005.
„Imediat dupa aceea am fost invitat de un fost coleg de doctorat sa lucrez ca intern la Siemens Corporate Research. Dupa trei luni am devenit angajat permanent, iar sase luni mai tirziu am fost promovat ca project manager“, ne-a marturisit cercetatorul.
Dorin Comaniciu, seful departamentului Siemens Corporate Research in care acesta a lucrat, i-a dat in primire, in 2006, proiectul de gasire a conturului inimii. El era responsabil de mersul proiectului si avea un alt cercetator in subordine care trebuia sa lucreze sub indrumarea sa. Pentru a merge mai departe, a trebuit intii sa se impuna in fata acestui subaltern, care refuza sa-i asculte indrumarile. „A trebuit sa lucrez eu ca sa imi implementez ideea, in timp ce el lucra la o maniera proprie de a aborda aceeasi problema. Dupa o luna de munca, am reusit sa imi pun ideea in aplicare si am vazut ca merge nemaipomenit de bine, pe cind ideea lui dadea rezultate numai in 90% dintre cazuri. Modul meu de a vedea problema este la baza proiectului si a patentului care a luat premiul. Pina la urma, am reusit sa il conving ca asa trebuie facut, i-am dat in primire codul si a trebuit sa mai munceasca aproape un an ca sa duca totul la bun sfirsit“, a explicat Adrian.
Odata finalizat, proiectul a atras si atentia autoritatilor, fiind recompensat cu Premiul Thomas Edison, distinctie acordata in fiecare an de catre Consiliul statului New Jersey pentru cele mai importante patente sau inventii dezvoltate anual in regiune.
Este important de retinut ca New Jersey este statul unde Thomas Edison avea laboratoarele de cercetare, unde a descoperit becul electric, patefonul si multe altele.
„In afara faptului ca a fost nevoie de munca, a contat mai ales increderea deplina in ideile mele si ca efortul depus pentru a le pune in aplicare va fi incununat de succes“, ne-a declarat cis­ti­ga­torul Premiului Thomas Edison.
In prezent, Adrian Barbu lucreaza la trei proiecte in acelasi timp: doua cu niste profesori colaboratori de la UCLA si un altul bazat pe o idee proprie. „Unul dintre proiecte este despre gasirea unor fundamente matematice pentru nu­ma­rul de imagini necesare antrenarii unui algoritm care sa detecteze un obiect“, a completat acesta.

Paradox: criza l-a invatat sa faca mai mult cu mai putin
Viata cotidiana a unui om de stiinta de la celalalt capat al lumii este necunoscuta pentru multi dintre noi. Cistigatorul Premiului Thomas Edison din acest an ne-a ajutat sa dezlegam acest mister raspunzind citorva dintre in­tre­ba­rile noastre. Am descoperit astfel o parte dintre neajunsurile din SUA si ale crizei, care n-a reusit sa invinga totusi marile sperante ale unui om de stiinta...

Mai aveti rude in Romania? In ce zona?
Mama traieste in Baia Mare, iar tata, fost fumator, a murit anul acesta din cauza unui cancer pulmonar. Fratele meu, Alex, a cistigat Loteria Vizelor in 2000 si locuieste in Columbus, Ohio, cu sotia sa, Lianna, si cu fiica lor, Karissa.

Sotia dvs. lucreaza in acelasi domeniu?
Sotia mea, Diana, se ocupa de administrarea invatamintului superior, pentru autoritatea tutelara care monitorizeaza universitatile publice din statul Florida (Board of Governors).

Cum va petreceti vacantele?
Incercam sa venim in Romania destul de des. Am fost in aceasta vara si vrem sa ajungem si de Craciun. Ne-ar placea sa vedem si alte locuri: de exemplu, anul trecut ne-am petrecut vacanta de Craciun in Mexic, iar cu ceva timp in urma am fost in Europa, mai exact in Franta, Germania, Italia si chiar Danemarca. De asemenea, eu merg la diverse conferinte stiintifice, iar Diana ma insoteste la multe dintre ele. Anul trecut am fost la conferinte in Israel si Beijing si am petrecut cite o saptamina in fiecare stat ca sa vedem locurile si sa intelegem mentalitatea si oamenii.

Sint Statele Unite asa cum „visati“ dvs?
Multe lucruri sint bune in SUA, dar sint si unele care lasa de dorit. De exemplu, americanii sint foarte conservatori, mai ales in zona unde locuim acum. Astfel, este ceva comun ca ei sa tinda sa se identifice ca republicani sau democrati in extrema, cu toate ca a fi „pur“ intr-o directie este aproape imposibil.

Cum va afecteaza criza?
De cind a inceput criza, bugetul universitatii s-a redus cu aproximativ 15% pe an. Nu se mai fac angajari, ne-au desfiintat telefoanele din birou, nu sint bani pentru cercetare si studenti etc. Mai mult, Florida este un stat special, unde bugetul educatiei depinde de incasarile de la parcurile de distractii si loterie, incasari care au scazut in ultimii ani... Chiar daca economia Americii da semne de insanatosire, este posibil sa mai dureze pina cind universitatile vor simti aceste imbunatatiri. Dar criza ne-a invatat sa facem mai mult cu mai putin si sa fim creativi cu resursele pe care le avem.

Ce elemente din viata culturala americana va impresioneaza?
In SUA putem vorbi de viata culturala mai mult in marile orase, cum ar fi New York, San Francisco si altele, unde sint tot felul de evenimente, muzee, concerte etc. Chiar ieri ne-am intors de la un concert al lui Andrea Bocelli
tinut in Tampa. A trebuit sa conducem patru ore si jumatate in fiecare directie ca sa-l vedem. In afara de Tampa, anul acesta ne-am intors de la New York si Los Angeles, unde am vizitat muzee si am participat la evenimente culturale. Dar in oraselul nostru nu se intimpla prea multe.