A fost odata, la revolutie
    POZA:
 
 

A fost odata, la revolutie

Demult, in zilele revolutiei, Ion Iliescu se deplasa cu TAB-ul dintr-un loc intr-altul. TAB-ul era de la Armata. Seful Armatei era generalul Stanculescu, iar comandantul TAB-ului era capitanul Dumitru Iliescu. Transmisionist pe TAB era locotenentul Catalin Voicu. Asa a vrut destinul, iar destinul stia ca Ion Iliescu nu-si va uita colaboratorii. Cind s-au mai linistit „teroristii“, sef al CFSN acum, Ion Iliescu l-a trimis pe locotenentul Voicu sa faca ordine la Procuratura. Misiunea cea mai importanta a noii Procuraturi era ca nu cumva sa expertizeze victimele revolutiei, mai exact sa nu-i vina cuiva ideea sa scoata gloantele din cei morti prin impuscare. Asta ar fi ramas ca o proba ca armata a tras in popor, or, noi n-avem nevoie de o asemenea proba: Armata e cu noi! Dar daca au tras si „turistii“ sovietici?! Va dati seama ce scandal diplomatic?! Nu, nu… Voicule, du-te si explica-le! Daca nu vor sa inteleaga, fa-i sa inteleaga! - si locotenentul vazu un virf de teava format din degetul aratator si cel mijlociu, lipite si indreptate spre revolutionarul sau cord.
Mai apoi, cind era deja presedinte legitim, dupa 1992, dl Iliescu avea nevoie de un serviciu de paza si protectie. Nu se putea baza pe vechea Directie a V-a. Stia el de ce. Fosta Securitate era suparata foc pe Domnia Sa. Asa ca si-a adus aminte de capitanul Dumitru Iliescu. Ce frumos l-a pazit acest capitan si ce bine era in TAB-ul lui. Intr-adevar, destoinic baiat! In citiva ani a ajuns seful trupelor SPP si asa a si ramas pina in 2004, cu o pauza de masa intre 1996 si 2000, care i-a priit cel mai mult. E adevarat ca, dupa 2004, un puscarias evadat, cu mintile razna, amenintind ca se sinucide cu soda caustica in direct, la OTV, urla ca din gura de sarpe ca Dumitru Iliescu l-ar fi bagat, nevinovat, la pirnaie, ca sa acopere o filiera de contrabanda cu tigari, e adevarat, dar asa ceva putea fi deja opera diabolicului Traian Basescu. Dracu’ gol.
Domnul Iliescu nu avea numai dreptul la paza. Avea voie sa-si ia si consilieri. Pentru relatia cu justitia l-a luat, mai intii, pe Nicolae Popa, pe care mai apoi l-a propus pentru presedintia Inaltei Curti de Casatie si Justitie, instanta suprema din sistem. Acest Nicolae Popa era si conducator de doctorate, asa ca l-a facut doctor in drept si pe Catalin Voicu, desemnat sa-i urmeze domnului Popa in functia de consilier. N-a fost om rau Catalin Voicu drept interfata a Cotrocenilor pentru relatia cu Justitia. Le-a facut dosare de dragoste tuturor judecatorilor care l-au ajutat (pentru ca l-au ajutat), dar si celor care nu l-au ajutat (pentru ca nu l-au ajutat).
In 2009, Catalin Voicu avea deja suficient de multe dosare de cultura si odihna, asa ca s-a hotarit sa se faca ministru. La Interne, ce dreacu’! Nu i-a iesit din pricina lui Geoana, care a pierdut alegerile. Eroarea n-a fost ca a vrut. Eroarea a fost ca s-a descoperit. A pus Basescu ochii pe el. Cine mai e si asta?! Baieti! Ceac-pac! Asa crede el, don’ Voicu.
Istoria va consemna insa ca baietii lui Base lucrau pe urmele judecatorului Costiniu de la ICCJ, cel care condusese din umbra greva magistratilor, total ilegala, si abia asa au dat si de telefoanele generalului Voicu.
de Ioan Buduca - 1719 afisari
 
         
 
3.0 - 1 voturi